Cu ocazia celei de-a cincea aniversări de la ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat (EPCA) între Kazahstan și UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat în sesiunea plenară din martie un plan de acțiune pentru consolidarea cooperării dintre organizațiile societății civile din Uniunea Europeană și Kazahstan.
Parteneriatul cu UE rămâne o piatră de temelie a politicii externe a Kazahstanului. Acordul de parteneriat și cooperare consolidat (EPCA), semnat între Kazahstan și UE, a încurajat o colaborare mai profundă în sectoare-cheie precum comerțul, investițiile energetice, agricultura și conectivitatea.
Cifrele vorbesc de la sine, întrucât țara furnizează deja 71% din fosforul importat de UE și 36% din titanul său, poziționându-se ca un pivot în politica industrială a Europei. Kazahstanul deține, de asemenea, 33 din cele 34 de elemente identificate în Legea materiilor prime critice a Comisiei Europene, 19 fiind în prezent în producție și alte 14 confirmate pentru extracție viitoare.
Cu toate acestea, CESE este ferm convins că punerea în aplicare a EPCA și a Global Gateway în Kazahstan și Asia Centrală nu poate fi realizată fără implicarea organizațiilor societății civile.
După cum a subliniat Dumitru Fornea, membru al CESE și raportor pentru aviz: „În contextul intensificării concurenței marilor puteri, al recalibrării lanțurilor globale de aprovizionare și al impulsului strategic al UE pentru reziliența economică, parteneriatul Kazahstan-UE privind materiile prime critice (CRM) devine un element esențial al geopoliticii eurasiatice”.
Raportorul Fornea a adăugat că este esențială implicarea societății civile în promovarea memorandumului de înțelegere dintre UE și Kazahstan privind un parteneriat strategic în domeniul materiilor prime.
Avizul subliniază că relațiile dintre societatea civilă organizată din UE și din Kazahstan se pot dezvolta într-un mod structurat pe baza unui plan de acțiune cu mai multe priorități și în conformitate cu obiectivele Noii Strategii a UE pentru Asia Centrală. În acest scop, prioritățile Planului de acțiune ar trebui să fie:
– asigurarea monitorizării, evaluării și implementării independente constante a: condițiilor lucrătorilor și activităților sindicale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept și libertatea presei;
– stabilirea de structuri de cooperare cu societatea civilă din Asia Centrală, pe modelul platformelor existente ale societății civile cu alte zone ale lumii;
– sprijinirea dezvoltării societății civile din Kazahstan prin creșterea oportunităților educaționale pentru tinerii kazahi prin programul Erasmus;
– asigurarea unui program de schimb pentru funcționarii publici din administrația țării și pentru personalul din sistemul judiciar al acesteia, cu implicarea Institutului European de Administrație Publică din Maastricht și a Centrului European pentru Judecători și Avocați din Luxemburg, în vederea consolidării societății civile din Kazahstan.
Avizul face referire și la Republica Uzbekistan, deoarece aceasta și Republica Kazahstan sunt împreună cele mai dezvoltate țări din regiune. Ambele demonstrează capacitatea financiară și administrativă necesară pentru a asigura un cadru instituțional pentru relațiile dintre organizațiile societății civile din Asia Centrală și UE.
„Înființarea platformelor naționale ale societății civile în aceste state ar reprezenta un pas important înainte spre înființarea unei Platforme a societății civile UE-Asia Centrală, care ar permite desfășurarea unui dialog structurat și permanent între reprezentanții societății civile din statele membre UE și statele din regiunea Asiei Centrale”, a mai spus raportorul Dumitru Fornea.
