Referendumul a fost marcat de un considerabil absenteism. Pentru ratificarea rezultatului acestui scrutin, social-democrații îi au aliați doar pe reprezentanții minorității albaneze. Până la întrunirea majorității necesare de două treimi, este nevoie de votul a încă vreo zece deputați, eventual dintre cei din formațiunile de dreapta convinși de faptul că NATO și Uniunea Europeană reprezintă singura cale de urmat pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea țării.
Duminică, în «Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei» a fost organizat un referendum în cadrul căruia cetățenii acestei țări s-au pronunțat pentru schimbarea denumirii țării în «Republica Macedoniei de Nord». Această schimbare a fost impusă în scopul reconcilierii cu Grecia și pentru a îndeplini unele dintre condițiile de aderare la NATO și Uniunea Europeană. Primele rezultate – încă parțiale – cunoscute duminică seară arătau că 90,72% din sufragiile exprimate la acest scrutin consultativ au fost în favoarea noii denumiri a țării. «Sunt convins», a declarat presei premierul social-democrat macedonean Zoran Zaev, «că majoritatea cetățenilor care au votat au ales calea europeană». S-a arătat însă dezamăgit că aproape două treimi din alegători nu au mers la vot. El a solicitat deputaților opoziției de dreapta să respecte voința democratică a cetățenilor și să ratifice în Parlament rezultatul referendumului. Pentru această ratificare, ce necesită două treimi din voturile Parlamentului, Zoran Zaev are alături de social-democrați voturile aliaților săi din partea minorității albaneze (reprezentând 20-25% din populația acestei țări majoritar slavă). Mai are, însă, nevoie de circa zece deputați proveniți de la Dreapta parlamentară, cunoscuți ca proeuropeni. Promotorii campaniei pentru boicotarea referendumului au organizat în seara scrutinului o manifestație de protest în fața Parlamentului. Nu a fost de amploare, la ea participând circa 300 de persoane.
Dispută cu Grecia
Această fostă republică iugoslavă, o țară săracă, lovită de marasmul economic provocat de izolarea sa în spațiul european după proclamarea independenței în 1991, a avut de suferit în primul rând din cauza poziției Greciei, pentru care denumirea de Macedonia aparține exclusiv provinciei nordice a Greciei, din jurul Salonicului. Încă din 1991, grecii protestează, considerând că le este uzurpată identitatea și că noul stat ar avea ambiții teritoriale. În luna iunie anul acesta, Zoran Zaev, dornic ca țara sa să intre pe calea europeană, a semnat un acord cu premierul elen Alexis Tsipras conform căruia dacă noul nume al acestei țări va deveni «Republica Macedoniei de Nord», Atena nu va mai bloca intrarea ei în NATO și Uniunea Europeană.
Iata ca suveranitatea nationala a unei tari mici a ajuns obiect de santaj din partea vecinului ei mai puternic, Grecia, cu complicitatea Uniunii Europene care a sustinut de-a lungul timpului denumirea abracadabranta de FYROM.
Nota: UE nu a impus denumirea de Fosta Republica Iugoslava a Croatiei.
Unul din atributele suveranitatii nationale a oricarei tari este alegerea denumirii sale.
Dar in vremurile in care ne plecam capetele ca sa nu ne taie sabia NATO (vezi bombardamentele NATO din timpul agresiunii impotriva Serbiei din 1999) ne plecam capetele si in fata Inaltei Porti Europene, caci altfel presa mainstream ne taxeaza de nationalisti (nu patrioti), antieuropeni (nu suverani) etc.
Liderul Suprem al Coreei de Nord, Kim Jong-Un = Sfîntul Prooroc Ilie Tișbitul. C.OR.EEA. de NOR.D. Creierul lui Elia din Romania. Dumnezeu din Romania. Jang Sung-taek executat. Să schimbați numele la țări cum mi-ați schimbat și mie numele la naștere. VLAD 4 ȚEPEȘ 13 = ILIE 4 TIȘBITUL 13. Turcii trași în țeapă.