În cadrul unei mese rotunde la nivel înalt organizate de Comitetul Economic și Social European (CESE), membrii Comitetului și părțile interesate au subliniat că renovarea ar putea ajuta Europa să iasă din criză, dar că trebuie însoțită de măsuri de combatere a sărăciei.
Renovarea clădirilor reprezintă o ocazie unică de a depăși criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a face ca Europa să devină mai durabilă din punct de vedere economic, social și de mediu – acesta este mesajul dezbaterii organizate de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) la Bruxelles și la distanță la 11 februarie 2021, pentru a discuta viitoarea strategie a UE privind renovarea, potrivit unui comunicat de presă.
„Niciodată până acum oamenii nu și-au petrecut atâta timp acasă”, a observat președinta Secțiunii TEN,dna Baiba Miltoviča. „Pe durata pandemiei, casa a devenit locul nostru de muncă și spațiul nostru de viață, centrul vieții noastre de zi cu zi. Cu toate acestea, clădirile îmbătrânesc: 85% dintre ele au fost construite înainte de 2001, iar 85-95% dintre clădirile existente vor exista și în 2050”. Referindu-se la necesitatea de pune accentul pe eficiența energetică a clădirilor, ea a adăugat că avem nevoie de noi acțiuni în domeniul energiei, dar că ele trebuie să fie însoțite de noi măsuri de combatere a sărăciei și că multe țări nu au încă o definiție a sărăciei energetice.
O viitoare strategie a UE în materie de renovare: un nou început
Dl Pierre-Jean Coulon, membru al CESE, a observat că viitoarea strategie de renovare a UE este esențială, deoarece reprezintă un proces comun care ar putea reuni toți actorii, inclusiv partenerii sociali, iar CESE ar putea juca un rol foarte important: „Strategia este punctul de plecare al unui mare proiect european, baza unui viitor mai bun pentru milioane de cetățeni europeni, în măsură să crească bunăstarea oamenilor și să oferemaimulte locuri de muncă de bună calitate. Ea ar putea duce la renovarea a 35 de milioane de locuințe”.
Dl Laurențiu Plosceanu, membru al CESE, a împărtășit această viziune, concentrându-se asupra importanței activităților de sensibilizare cu privire la mecanismele financiare disponibile și la modul în care vor fi puse în aplicare: „Finanțarea este un subiect foarte important, deoarece stimulentele sunt esențiale pentru dezvoltarea acestui proiect viitor, care afectează interesele directe ale cetățenilor europeni”.
Pe aceeași temă, dl Laurent Ghékière, din partea organizației L’Union sociale pour l’habitat, a vorbit despre importanța investițiilor pe termen lung în infrastructură și a salutat coerența cu inițiativa „Noul Bauhaus european”, lansată de Comisia Europeană în ianuarie 2021, subliniind că renovarea termică este o condiție prealabilă care trebuie luată în considerare în planificarea strategică.
O abordare cuprinzătoare a renovării
Renovarea clădirilor trebuie să urmeze o abordare holistică, deoarece se referă nu numai la izolarea clădirilor și la eficiența energetică, ci și la aspecte precum siguranța și sănătatea. Acest lucru a fost subliniat de dl Domenico Campogrande, din partea Federației Europene a Industriei Construcțiilor, care a evidențiat totodată necesitatea ca întreprinderile să se poată baza pe un cadru legislativ stabil la nivelul UE.
De aceeași părere a fost și dl Tom Deleu, reprezentant al Federației Europene a Lucrătorilor din Construcții și Prelucrarea Lemnului, care a ridicat, de asemenea, problema atractivității industriei construcțiilor, afirmând că lucrătorii trebuie să beneficieze de formare pentru a se perfecționa și a se recalifica. Renovarea are potențialul de a oferi unmarenumăr de noi locuri de muncă la nivel local, dar acestea trebuie să fie locuri de muncă decente și sigure, care să asigure oportunități de învățare pe tot parcursul vieții.
Acest punct a fost reiterat de dl Enrico Rossi, membru al Comitetului European al Regiunilor, care a subliniat importanța sinergiilor între toți actorii instituționali și a consultării actorilor locali și regionali, care cunoscmaibine realitatea locală.
În special sărăcia energetică nu trebuie trecută cu vederea, motiv pentru care este important să se integreze conceptul de sărăcie energetică în toate actele legislative existente, după cum a subliniatdna Elizabeth Gosme, de la COFACE Families Europe.
Renovarea este totodată un proces complex, deoarece implică multe alegeri dificile la nivel individual, de exemplu în ceea ce privește materialele, tehnologia și planificarea. Acesta este motivul pentru caredna Monique Goyens, reprezentantă a BEUC, Organizația Europeană a Consumatorilor, a sugerat crearea unor ghișee unice, în care consumatorii să poată primi toate recomandările de care au nevoie într-o singură etapă, astfel încât renovarea să decurgă fără sincope.
Dl Stefan Moser, din partea Comisiei Europene, a încheiat dezbaterea subliniind că renovarea necesită o gândire strategică, deoarece nu poate fi realizată pe nepregătite, ci are nevoie de un plan structurat, bazat pe cooperarea dintre actorii de la toate nivelurile, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile, și trebuie să valorifice potențialul digitalizării ca instrument propice.
Pentru a spori câștigurile de energie și a asigura o mai mare creștere economică, Comisia Europeană a prezentat, în octombrie 2020, o nouă strategie privind renovarea clădirilor. Se urmărește cel puțin dublarea ratelor anuale de reabilitare energetică în următorii zece ani.
Acest val de renovări în UE este menit să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor europeni, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să creeze până la 160.000 de locuri de muncă verzi suplimentare în sectorul construcțiilor.
În prezent, CESE elaborează un aviz pe această temă, care urmează să fie discutat în sesiunea sa plenară din februarie.
