La prima vedere, comunicatul de săptămâna trecută al Direcției Naționale Anticorupţie privind un dosar din Buzău putea trece ușor la capitolul “fapt divers”, mici șmecherii de “optimizare fiscală” . Iată despre ce este vorba:
“În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 124/VIII/3 din 02 februarie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus extinderea urmării penale față de 27 oameni de afaceri cu privire la săvârșirea, în forma complicității, a infracțiunii prevăzute de art. 11 din Legea 78/2000, respectiv îndeplinirea unei însărcinări, intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operațiuni comerciale sau financiare ori participarea cu capital la un operator economic privat față de care avea sarcina de a-l supraveghea, controla, reorganiza sau lichida, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie-august 2021, cei 27 oameni de afaceri ar fi pus la dispoziția inculpatelor Gheorghe Nicoleta-Cristina, Iacob Daniela, Mavrodin Daniela, Mînzu Luminița și Neacșu Vasilica, angajați ai Administrației Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău, documentele contabile ale societăților pe care le administrau în vederea întocmirii situațiilor și declarațiilor fiscale, depunerii acestora la organele fiscale etc.
Aceste demersuri ar fi avut loc în condițiile în care oamenii de afaceri cunoșteau faptul că funcționarii respectivi aveau, printre altele, ca sarcină generală de serviciu doar pe aceea de a controla operatorii economici privați cu sediul în raza de competență și nicidecum pe aceea de a efectua activități de contabilitate primară.
Celor 27 de oameni de afaceri, având calitatea de suspect, li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În dosar se desfășoară cercetări și față de alte persoane.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Anticorupție și al Direcției de Operațiuni Speciale.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”- se arată în amintitul comunicat transmis presei de către DNA.
Din păcate, speța de la Buzău nu trebuie ignorată de întreprinzători. Desigur, cei 27 de oameni de afaceri menționați au doar calitatea de suspecți, iar prezumția de nevinovăție funcționează, dar, tot la fel, “modelul Buzău” riscă să fie extins, fie și prin simple supoziții, la un “model național”. Aici este marele risc, al decredibilizării întreprinzătorilor și nu numai. Aici vorbim despre instituții ale statului precum Administrațiile Finanțelor Publice, unde lucrează persoane bine calificate în domeniu, fie și cel al contabilității. Tentații există. Iată că principiul “mai bine mă pun bine cu ei ca să nu aibă ce să găsească în actele contabile” nu mai funcționează . Este valabil atât pentru întreprinzătorii care doresc o iluzorie “optimizare fiscală”, cât și pentru funcționarii Fiscului. Poate măcar acum să se înțeleagă că funcționarii Finanțelor Publice, indiferent de poziția deținută, nu pot fi “contractați” pentru asigurarea contabilității unei firme. Altfel se va repeta “cazul Buzău”.
