În neputința lor de a găsi și adopta soluții concrete, șefii de stat și de guvern europeni au decis amânarea dezbaterilor privind criza energetică la viitorul summit european din luna decembrie. Este unanimă opinia corespondenților de presă ce s-au aflat joi și vineri la Bruxelles că, la acest summit, cele 27 state membre ale UE și-au etalat «divergențele de opinii» privind strategia ce trebuie adoptată pentru a jugula explozia prețurilor energiei.
Concluzii teoretice, departe de soluții adecvate în fața creșterii prețurilor la energie
După examinarea impactului exploziei prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să studieze funcționarea piețelor de gaze naturale și electricitate, precum și piața Sistemului comunitar de schimburi de cote de emisii de gaze cu efect de seră, cu ajutorul Autorității europene a piețelor financiare. Comisia europeană va trebui, deci, să studieze și să evalueze comportamentele comerciale ale producătorilor și furnizorilor de energie, cu scopul de a prognoza noi măsuri, reglementări în privința costului energiei. Liderii europeni au invitat fiecare membru al Uniunii să facă uz de modalităţi în vigoare ale Comisiei Europene ce permit lupta împotriva creșterii prețurilor la energie, adoptând măsuri pe termen lung sau scurt de genul reducerii fiscalității, acordarea de ajutoare familiilor în dificultate ş.a. Aceste măsuri pot permite creșterea rezilienței sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei, asigurarea securității aprovizionării și susținerea tranziției către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificitatea situațiilor din țările membre ale UE.
Deşi au cerut Comisiei Europene ”să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, liderii europeni au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie. Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, reticente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză despre care unii prognozează că se va încheia în primăvară. Liderii europeni au cerut de asemenea Băncii Europene de Investiții să studieze mijloacele de accelerare a investițiilor în tranziția energetică, în vederea reducerii riscului perturbărilor viitoare.
Vaccinarea – cheia ieșirii din pandemie
În privința pandemiei de coronavirus, care lovește încă sever unele state ale UE, liderii europeni au fost de acord să crească rata vaccinării la nivelul întregii Uniuni și să intensifice eforturile pentru a învinge ezitarea unor cetățeni de a se vaccina, inclusiv pentru a ataca dezinformarea din reţelele sociale privind eficienţa vaccinării. Țînând cont de evoluția situației epidemiologice, Consiliul European a apelat la o mai mare coordonare pentru facilitarea liberei circulații în interiorul UE și a călătoriilor către Uniune. A fost reafirmată dorința țărilor europene de a contribui la un răspuns internațional eficient la pandemie și la garantarea accesului tuturor la vaccinuri. UE va continua de asemenea să susțină producția și utilizarea vaccinurilor în țările partenere. Dar, spun comentatori prezenți la summitul de la Bruxelles, nu au fost identificate soluții magice în privința ratelor foarte reduse ale vaccinării anti-Covid-19 în unele din țările UE.
În privința disputei cu Polonia, liderii europeni au jucat cartea calmării situației
În ce priveşte disputa cu Polonia, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituţional polonez acordă întâietate Constituţiei naţionale în faţa tratatelor europene, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare să nu domine summitul. El a plasat discuțiile la acest punct al agendei la o oră chiar înaintea dineului, când multor participanţi le era deja foame şi alţii doreau să se revină la discuţia mai presantă despre energie. Unii lideri europeni şi-au manifestat însă exasperarea faţă de erodarea independenţei justiţiei în Polonia, iar premierul olandez Mark Rutte, cel mai vehement critic al Poloniei, a cerut Comisiei Europene să declanşeze împotriva Varșoviei mecanismul care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru.
Gardian al tratatelor europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promisese încă de marți, în Parlamentul European, că va lua măsuri împotriva Poloniei. A primit acum susținerea șefilor de stat și de guvern europeni pentru a acționa, dar fără precipitare, pentru a mai oferi șanse dialogului și găsirii de soluții pentru a calma disputa cu Varșovia. Statele europene așteaptă acum, la finele anului, decizia Curții de justiție europene la recursul în anulare depus de Varşovia și Budapesta împotriva mecanismului ce permite suspendarea acordării de fonduri europene țărilor care încalcă statul de drept. Mai multe state membre consideră de neconceput aprobarea planului polonez de relansare (de 36 miliarde de euro), blocat actualmente de Comisia Europeană, care cere garantarea respectării independenţei judiciare.
«Noi nu vom acționa sub presiunea șantajului și suntem gata de dialog», a răspuns șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, după ce a avut o întrevedere cu Emmanuel Macron. Germania s-a arătat îngrijorată de evoluția relațiilor cu Varșovia și ar dori evitarea unei confruntări cu aceasta. «Litigii în cascadă la Curtea de justiție a UE nu sunt o soluție în materie de stat de drept», a avertizat Angela Merkel. Nici Franța nu dorește ruperea dialogului cu Varșovia, izolarea Poloniei.
Bani pentru combaterea migrației
Cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE au solicitat Comisiei Europene să prezinte de urgență propuneri și să mobilizeze fonduri pentru acțiuni pe toate rutele migratorii, în conformitate cu ambiția sporită a UE, și să prezinte periodic rapoarte în această privință. De asemenea, ei au fost de acord că trebuie să se utilizeze cel puțin 10% din pachetul financiar european pentru vecinătate și cooperare internațională pentru acțiuni legate de migrație. În conformitate cu declarația sa din martie 2021 și cu declarația sa din iunie 2021, Consiliul European și-a reiterat așteptările ca finanțarea pentru refugiații sirieni și comunitățile gazdă din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii, inclusiv Egipt, în cadrul instrumentelor relevante, să fie mobilizată în timp util și în mod oportun.
