Al. Florin Țene
Revista Arena Literară, aflată sub egida editurii condusă de Nicolae Roșu și beneficiind de coordonarea redacțională a cunoscutului eminescolog Nicolae Georgescu, ajunge la numărul 38, aducând în paginile sale o sumă de contribuții relevante pentru literatura română actuală, într-o prezentare grafică de excepție: hârtie cretată, fotografii color, structură echilibrată și un echilibru reușit între creație literară, eseu critic și evocare memorialistică.
Editorialul acestui număr, semnat de redactorul-șef Nicolae Georgescu, intitulat Să vină medicul, readuce în atenție o temă fundamentală și încă insuficient clarificată în istoriografia literară: circumstanțele bolii și morții lui Mihai Eminescu. Georgescu, cunoscut pentru lucrările sale temeinice în domeniul eminescologiei, reface cronologia medicală a ultimilor ani din viața poetului, contestând vehement diagnosticul de sifilis și aducând argumente documentate în sprijinul tezei unei maladii netratate corespunzător, agravate de oprobriul public și de neglijențele contemporanilor. Printr-un stil incisiv, dar nu lipsit de empatie, autorul solicită, metaforic și literal, „prezența medicului” în dezbaterea academică, pledând pentru reabilitarea imaginii lui Eminescu în conștiința colectivă.
Revista deschide spațiul și colaboratorilor din diaspora, cum este cazul Eleonorei Chipor din Ucraina, care contribuie cu o lucrare ce reafirmă legăturile culturale ale românilor de peste granițe cu literatura națională. Nicolae Vasile, poet cu o voce distinctă în lirica actuală, este și el prezent cu texte ce îmbină reflecția filozofică și ironia subtilă.
Dintre poeții publicați, două stiluri contrastante oferă cititorului o perspectivă asupra diversității lirice contemporane: Angela Petre scrie poezie în vers clasic, cu rimă încrucișată, evocând sensibilitatea tradiției, în timp ce Cătălina Hașoti optează pentru versul alb, explorând teme existențiale printr-un limbaj modern și epurat. Această polaritate stilistică oferă un spațiu de reflecție asupra continuității și reinventării poeziei românești.
O secțiune consistentă a revistei este dedicată operei scriitorului Al. Florin Țene, fondatorul Ligii Scriitorilor Români și unul dintre cei mai activi prozatori și critici ai ultimelor decenii.
Mihai Călugărițoiu semnează un studiu amplu despre romanul Gânditorul, pe care îl analizează din perspectiva filosofiei existențiale și a simbolismului interior. Este reliefată complexitatea personajului principal, în care cititorul poate regăsi reflecții ale unui spirit neliniștit, căutător de adevăruri absolute într-o lume relativizată.
Petre Cichirdan continuă această direcție critică printr-o abordare a romanului Poezie și agonie, analizând tensiunea dintre trăirea artistică și suferința interioară. Cichirdan explorează dilemele creației și ale identității scriitorului contemporan, în linia unui eseism profund și atent documentat.
Profesorul dr. Dumitru Mitroi Suceveanu oferă o analiză academică de înaltă ținută a stărilor psihologice ale personajelor din trei romane ale lui Al. Florin Țene – Gânditorul, Poezie și agonie, și Povestea romanului care nu s-a scris niciodată. Studiul evidențiază strategiile narative și substratul afectiv care leagă aceste opere, demonstrând o coerență tematică și stilistică în evoluția autorului.
Isabela Cotelin, prin eseul Enigmatica și boemul, oferă o lectură profundă și sensibilă asupra romanului Nicoletei Vișan – Ciudata cu ochii bicolori, explorând misterul și feminitatea ca axe narative ale cărții. Cotelin reușește să capteze nu doar firul epic, ci și lirismul latent al prozei analizate.
Ioan Holban, una dintre cele mai pregnante voci ale criticii literare românești, este prezent cu un articol despre epopeea lui Andrei Breabăn – Proiectul Dacia, descrisă ca o „Epopee Ștefaniană”. Holban scoate în evidență dimensiunea istorică și mitologică a operei, comparabilă în amplitudine cu mari creații epice ale literaturii naționale.
Anca Sîrghie aduce un omagiu poetei Julieta Carmen Pendefunda, explorând „anotimpurile creatoare” ale acesteia. Sîrghie reconstituie evoluția lirică a autoarei într-o manieră afectivă și erudită, subliniind legătura dintre biografie, sensibilitate poetică și maturizare artistică.
Revista Arena Literară, numărul 38, se remarcă nu doar prin conținutul său dens și variat, ci și printr-o prezentare grafică rafinată. Tipărită pe hârtie cretată și însoțită de fotografii color atent alese, publicația se impune ca una dintre cele mai elegante și profesioniste reviste literare românești ale momentului.
Meritele colectivului redacțional – sub coordonarea lui Nicolae Roșu și Nicolae Georgescu – trebuie recunoscute și felicitate. Arena Literară reușește, din nou, să ofere o sinteză echilibrată între tradiție și modernitate, între evocarea spiritului eminescian și promovarea vocilor literare contemporane.
Note bibliografice:
- Nicolae Georgescu – Boala și moartea lui Eminescu (studii eminescologice, ed. anterioare)
- Al. Florin Țene – Gânditorul, Poezie și agonie, Povestea romanului care nu s-a scris niciodată, Ed. Napoca Nova
- Ioan Holban – Treptele lecturii. Studii de critică literară, Ed. Junimea
- Anca Sîrghie – Profiluri literare, Ed. Universitaria
