Recent, a apărut, sub auspiciile Academiei Române, numărul pe lunile aprilie-iunie al Revistei de ştiinţă şi cultură ”Limba română”, editată la Chişinău.
În materialul ce deschide numărul, ”De la Podul de Flori la Podul Indolenţei”, Alexandru Bantoş, redactorul-şef al revistei, arată cum ”Dorința de a marca simbolic aniversarea a trei decenii de la prima reuniune a românilor de pe cele două maluri de Prut a fost deturnată”, interese politice trecătoare şi false dăunând unor principii perene, solidaritatea şi înfrăţirea, în cazul de faţă fiind vorba de popoarele României şi al Moldovei.
Publicistul şi istoricul literar Ilie Şandru evocă, cu emoţie şi sensibilă amintire, figura regretatului poet şi militant unionist Grigore Vieru, în ”Amintiri scumpe, care nu se uită niciodată”.
Fostul candidat la preşedinţie Mircea Druc face o pledoarie asiduă, dar echilibrată pentru unire în materialul ”Mâine, o altă Românie…”, arătând, între altele, că opţiunea între drepturile naţiunilor şi cele ale indivizilor este o falsă dilemă.
Firesc, multe materiale se axează pe idei şi realităţi moldoveneşti şi crezuri unioniste, dar revista nu se limitează la atât:
Putem întâlni, în cuprins, avanpremiere editoriale (Elena Ungureanu: Nicolae Mătcaş – ”Ce-i viaţa mea, la drept, decât o carte?”, Viorica Ela-Caraman – ”Desant rusesc în viaţa ficţiunii basarabene”), ”Faţetele cuvântului”, de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, câteva articole dedicate lui Eugeniu Coşeriu, reunite sub genericul ”Coşeriana”, lucrări de critică şi eseu, despre Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu (o adevărată exegeză de înalt nivel, semnată de prof. dr. Theodor Codreanu), Ion Horea (”Ion Horea – Memorie şi arhetip poetic”, de prof. univ. dr. Iulian Boldea), Magda Isanos (o binemeritată rememorare a figurii poetei, semnată de publicistul Mihai Caba).
Din articolul despre Sadoveanu, semnat de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, aş cita următorul pasaj, semnificativ nu numai pentru receptarea actuală a operei sadoveniene, dar şi pentru anti-cultura şi facilul în care se încearcă să fim aruncaţi: ”Păcatele omului (reale!), inventariate harnic de justițiari, chemând la rampă intransigența morală pentru a demasca virulent „colaboraționismul”, nu pot eclipsa meritele Operei (indiscutabile!). Așadar, nici măcar hilarul drept de a nu citi (invocat frecvent în epoca neoanalfabetismului TV) n-ar trebui să împingă într-o „uitare igienică” (recomandată stăruitor) creația sadoveniană. Dacă, firește, nu dorim a deveni amnezici, despărțindu-ne de propria Istorie”.
Mai suntem invitaţi la a parcurge ”Regăsirea de sine în literatura basarabeană (flux şi reflux), de Ana Bantoş, ”Arta de a scrie pe vremea lui Eminescu” (Nicolae Georgescu), ca şi la recitirea clasicilor, într-un material de Maria Abramciuc (Ciclul epistolar Negru pe alb, de Constantin Negruzzi: epicitate şi discurs fervent).
Sub denumirea Poesis, Doina Drăguţ ne oferă poezii esenţializate, filosofice, cu veritabilă forţă poetică, rod al meditaţiilor asupra existenţei şi a lumilor ce se întrepătrund. ”Extremele mă închid ca două eternități/Şi o putere harismatică îmi dă un punct/de sprijin în zenit,/aud căderea unei clipe în alta,/simt cum timpul crește/și tot mai mult de mine mă separ” (din poemul ”Între două lumi”).
Sub titluri incitante precum ”Lecţiile istoriei”, ”Dialogul artelor”, ”Restitutio”, ”Cărţi şi atitudini” puteţi găsi materiale de certă valoare, precum şi binemeritate aduceri-aminte pentru cei care nu mai sunt printre noi, în rubrica ”In memoriam”.
Cu un conţinut variat, atractiv, Revista Limba Română le oferă cititorilor săi un periplu prin lumea socială şi cultural-artistică la aceleaşi standarde înalte cu care i-a obişnuit.
.
