Sprijinul financiar pentru elevii beneficiari ai programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu” creşte în acest an şcolar la 250 de lei/ lună. Creşte şi plafonul de venit pe membru de familie până la care se acordă acest ajutor: 500 de lei. Concomitent, elevii din învăţământul profesional, inclusiv cel dual, beneficiază de „Bursa profesională”, care anul acesta se menţine la 200 de lei/ lună. Pentru asigurarea banilor necesari, Ministerul Educaţiei Naţionale a semnat două contracte de finanţare din fonduri europene. Dar după liceu, care este perspectiva socială şi profesională a tinerilor care nu susţin sau nu promovează bacalaureatul?
E ceva agitaţie birocratică pe la secretariatele liceelor şi pe la autorităţile publice locale pentru că se definitivează lista beneficiarilor programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu”, prin care se acordă de la bugetul de stat un sprijin financiar pentru elevi din învățământul liceal. Sprijinul este de 250 de lei pe lună, destinat elevilor din familii cu venit lunar maxim de 500 de lei pe fiecare membru. La zi, după depunerea cererilor la începutul anului şcolar, sunt efectuarea anchetelor sociale şi evaluarea eligibilităţii cererilor (până la 23 octombrie), concomitent cu centralizarea cererilor pe portalul dedicat (până la 27 octombrie). Lista beneficiarilor va fi anunţată la 28 octombrie. În eventualitatea unor contestaţii (de înregistrat până la 2 noiembrie), rezolvarea acestora are termen 6 noiembrie.
Banii de liceu sunt mai mulţi din acest an şcolar, în urma unei indexări cu 38,9% faţă de anul trecut (de la 180 de lei lunar la 250 de lei lunar). Creşte şi valoarea plafonului de venit până la care se acordă aceşti bani, de la 150 de lei la 500 de lei pe membru de familie (creştere de 3,33 ori). Suma necesară provine dintr-un contract de finanțare din fonduri europene în valoare de 31 de milioane de euro, tocmai semnat de Ministerul Educației Naționale. Un alt contract, de 83 de milioane de euro, tot bani europeni, a fost semnat de Centrul Național pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional și Tehnic şi Ministerul Fondurilor Europene pentru susţinerea programului național de protecție socială „Bursa profesională”, destinat tuturor elevilor din învăţământul profesional, inclusiv învățământ dual. În total, în acest an şcolar sunt 80.132 de beneficiari, dintre care 20% provin din mediul rural. Bursa profesională este de 200 de lei pe lună, adică rămâne cât a fost în anul şcolar trecut. E trecut sub tăcere faptul că în urmă cu două luni şi ceva Ministerul Educaţiei Naţionale anunţa pentru anul şcolar care se aporpia că „se majorează cuantumul bursei profesionale de la 200 lei la 250 lei”. Rămâne de văzut cum va fi îndeplinită promisiunea potrivit căreia pentru perioada 2018-2022 „este prevăzută o creştere totală a bugetului alocat bursei profesionale de peste 200 milioane lei”. Nu-i mai puţin adevărat că elevii din învăţământul profesional şi profesional dual primesc din partea agenţilor economici burse şi facilităţi care-i degrevează pe părinţi de unele cheltuieli.
În ansamblu, eforul bugatar al statului pentru susţinerea menţinerii tinerilor în şcoală după gimnaziu, la liceu şi la şcoala profesională, este apreciabil. Totodată, nu poate fi ignorat caracterul de moment, de soluţie imediată, al acestei susţineri. Sunt alocaţi „Bani de liceu”, dar mai departe? Care este perspectiva absolvenţilor de liceu dacă nu-şi continuă studiile în învăţământul superior? În fiecare an se vorbeşte insistent pe marginea rezultatelor de la bacalaureat. Anul acesta, promovarea în sesiunea din august a fost de numai 29,7%; în unele judeţe a fost chiar sub 20%. Altfel spus, aproape trei sferturi dintre candidaţii unei sesiuni de examen naţional (şi pe alocuri, patru cincimi) se găsesc într-o situaţie profesională şi socială lipsită de perspectivă. De câţiva ani, reuşita generală la bacalaureat se menţine la un nivel care trece de două treimi fără a atinge trei sferturi din candidaţii prezentaţi la examen. Cu toate acestea, oferta de încadrare profesională pentru cei care rămân fără bacalaureat este inconsistentă. Realitatea arată că se reduce la una singură, generică, de necalificat. Dovada este ponderea dominantă a necalificaţilor între angajaţii în jurul vârstei de 20 de ani. Nu numai aspectul, ci şi starea concretă este de fenomen, încât o intervenţie sistemică, dincolo de gesturi bine-venite însă izolate ale unor angajatori se impune.
