Rezoluție a Parlamentului European: „Black Lives Matter”

„Viața Negrilor contează”(Black Lives Matter) – proclama Parlamentul European într-o rezoluție adoptată vineri, la sesiunea de la Bruxelles, preluând inclusiv deviza „Black Lives Matter”, după numele mișcării mondiale inițiate în Statele Unite împotriva rasismului și a violenței polițiștilor.

Eurodeputații declară comerțul cu sclavi drept ”crimă împotriva umanității”

Textul rezoluției „Black Lives Matter” a fost adoptat, potrivit corespondentului RFI, cu 493 voturi pentru, 104 contra și 67 abțineri și este considerat un răspuns direct la manifestațiile ce au loc fără încetare – nu doar în Statele Unite, ci și în Europa – după asasinarea de către poliție, la Minneapolis, a afro-americanului George Floyd.

Rezoluția condamnă cu fermitate uciderea lui George Floyd, precum și asasinate similare comise în alte locuri din lume. Eurodeputații își exprimă sprijinul față de recentele manifestații contra rasismului și a discriminării și condamnă „supremația albilor sub toate formele ei”. Sunt dezaprobate „intervențiile poliției împotriva manifestanților și a jurnaliștilor americani pașnici”, precum și „retorica incendiară” a președintelui american Donald Trump.”Recurgerea excesivă la forță împotriva mulțimii, subliniază rezoluția, este contrară principiului proporționalității”, iar „discursurile rasiste și xenofobe nu au nimic comun cu libertatea de exprimare”.

O rezoluție „à minima” adoptată la ONU

Consiliul ONU pentru drepturile omului a adoptat și el, vineri, 19 iunie, în unanimitate, o rezoluție care „condamnă rasismul sistemic și violențele poliției”, anunță de la Geneva corespondentul RFI. Acesta precizează însă că a fost o condamnare „prin consens”, dar „à minima” întrucât, dacă uciderea lui George Floyd figurează în rezoluție, Statele Unite nu sunt absolut deloc menționate, în pofida cererilor insistente ale țărilor africane să fie menționate în textul original. Potrivit corespondentului RFI, în câteva zile de dezbateri, conținutul rezoluției respective „s-a topit precum zăpada la soare”. Textul inițial cerea crearea unei comisii de anchetă asupra brutalităţilor poliției în Statele Unite. Mai mult, anchetatorii aveau – conform textului inițial – dreptul de a avea acces pe teritoriul american pentru a examina gestionarea manifestațiilor de către autorități, urmând să traducă în justiție autorii violențelor. Textul final, adoptat prin consens, nu mai cuprinde însă nimic din aceste prevederi. Rezoluția finală cere, simplu, Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului să pregătească un raport privind rasismul și relele tratamente aplicate persoanelor de origine africană de către forțele de ordine. Iar Statele Unite nu sunt menționate sau citate nicăieri în rezoluția adoptată.

Reamintim că Washingtonul s-a retras din Consiliul ONU pentru drepturile omului în 2018.

Biro Diawara, responsabilul programului Rencontre africaine pour la défense des droits de l’homme (RADDHO), aflat sub tutela ONU la Geneva, citat de RFI, a declarat că, în opinia sa, textul adoptat este totuși un „bun început”, dar lupta va continua pentru apărarea drepturilor omului.