Rolul ”Efectului Lazea” în rezultatul alegerilor parlamentare

Ca întotdeauna, rezultatele unui scrutin electoral pot fi analizate dintr-o mulțime de puncte de vedere, mai competente sau mai puțin competente, mai obiective sau mai puțin obiective.

Din acest motiv, și punctul meu de vedere poate fi considerat în orice fel, de către oricine, dar țin să precizez că nu am niciun angajament politic. Ceea ce prezint este bazat doar pe analizele pe care le fac de câtva timp asupra modului în care se prezintă și a trendului în care evoluează comportamentul economic al românilor.

De la început, trebuie să spun că rezultatul scrutinului nu a reprezentat o mare surpriză pentru mine. Mă așteptam să se înregistreze o cădere a partidului liberal și apariția unei mișcări sau chiar a unui partid nou de tip naționalist-unionist. Dacă greșelile și incompetența guvernului liberal împreună cu campania excesiv de agresivă a președintelui Iohannis pot explica într-o anumită măsură pierderea de electorat pentru liberali, ascensiunea fulminantă a partidului AUR o explic printr-un fenomen mult mai complex pe care îl pot sintetiza prin exprimarea revoltei cetățeanului român de a mai fi considerat cetățean de mâna a doua nu numai în străinătate, dar și în propria sa țară.

Comportamentul economic al românilor este însă, după părerea mea, unul dintre factorii importanți care au influențat rezultatele acestui scrutin.

Comportamentul reprezintă totalitatea faptelor, actelor, reacțiilor (motorii, verbale, afective) reglate psihic, conştient, voluntar prin care o persoană răspunde solicitărilor de ordin fizic sau social ale lumii exterioare. Comportamentul economic este o parte a comportamentului uman general. Aici sunt văzute și analizate numai faptele, actele și reacțiile omului implicat în sfera relațiilor economice, nu și în sfera celorlalte relații ale vieții sociale.

Care este principalul factor de influență a compartamentului economic al românilor în condițiile pandemiei? La fel ca în toate celelalte țări afectate de Covid, elementul central ce caracterizează comportamentul este teama de necunoscut, lipsa de predictibilitate, nesiguranța zilei de mâine. Oamenii sunt dezorientați, temători și extrem de sensibili la orice semnal care i-ar putea avertiza asupra unor iminente pericole asupra menținerii unui nivel rezonabil al nivelului lor de trai.

Acest semnal de iminentă deteriorare a vieții a venit dintr-o direcție greu de subestimat, adică de la cea mai autorizată persoană în domeniul politicii monetare, economistul-șef al BNR, domnul Valentin Lazea.

Domnul Valentin Lazea a spus pe un ton apăsat că singura șansă de revigorare a economiei și de ieșire din criză este reducerea cu 20% a salariilor din domeniul public, insistând pe ideea lansată cu ani în urmă de către fostul președinte Traian Băsescu conform căreia funcționarul public nu-și merită leafa în funcție de cât muncește. Prin această teză, domnul Valentin Lazea se prezintă ca un partizan al austerității și al politicilor de echilibrare prin tăieri, și nu prin creare de mai multă valoare adăugată ca urmare a unor politici economice inovatoare și de eficacitate sporită. Este o teză a unor manuale americane de economie din anii ’70 ai secolului trecut, dar repudiată după criza din 2007-2008 de realitatea economică și de comunitatea laureaților premiului Nobel.

Desigur, putem spune că este o părere strict personală, dar nu a fost așa. BNR nu a infirmat ferm, ci foarte evaziv, iar guvernanții au fost ezitanți în declarații. După o perioadă în care nu au comentat, declarațiile ministrului muncii au admis ”posibilitatea” unor reduceri de salarii în sectorul public.

În mentalul colectiv ca și în unele analize din spațiul public, declarațiile domnului Lazea au apărut a fi ”un test” ce prefața măsurile ce vor fi luate cu siguranță după alegeri.

”Bomba” aruncată de către domnul Valentin Lazea de pe piedestalul prestigioasei sale funcții de economist-șef al și mai prestigioasei BNR nu a mai putut fi în niciun fel dezamorsată, românii fiind convinși că dacă liberalii vor câștiga alegerile salariații sectorului public vor fi supuși tratamentului prescris de domnul Lazea.

Ce poate fi mai tentant pentru o guvernare decât motivarea unor măsuri dure și nepopulare cu verdicte ”științifice” ale unor personalități de prim rang din lumea bancară?!

Sau poate domnul Lazea a aruncat bomba nu pentru a testa o posibilă măsură a liberalilor, ci pentru a-i ajuta pe opozanții pesediști în intenția lor de a speria electoratul cu posibilele măsuri preconizate de adversari, în timp ce programul lor prevedea tocmai inversul, adică nu tăieri de salarii, ci acordări de ajutoare, indemnizații, sporuri, etc etc ?!

Nu știm dacă domnul Valentin Lazea a avut intenția să fie mai aproape de PSD sau de PNL sau dacă, pur și simplu, a confundat campania electorală cu un colocviu științific.

Valentin Lazea este un economist de elită, o somitate în domeniul său, iar ideile și propunerile domniei sale nu pot să nu fie tratate cu cea mai mare atenție, dar în anumite condiții ideile științifice pot deveni arme politice cu efect distrugător nu numai asupra unei ținte ochite, dar și cu multe victime colaterale.

Un personaj de talia, poziția și notorietatea domnului Valentin Lazea nu poate să nu țină seama de contextul politic în care se manifestă în calitate de ”specialist”. Impactul unor ”păreri” economice, aparent neangajate politic, asupra comportamentului alegătorilor pe parcursul campaniei electorale devine atât de puternic încât poate influența rezultatul alegerilor.

Desigur, ”efectul Lazea” nu are un rol central în rezultatul scrutinului, dar, în mod sigur, poate fi evaluat ca un ”factor de influență” .