Mihai Nicuţ (e-nergia.ro)
La summit-ul în care s-a impus embargoul pe petrolul rusesc, pe care România îl va respecta, dar de care vecinii ei de Uniune, Bulgaria și Ungaria, sunt momentan scutiți, pare că am obținut totuși ceva: o clauză de solidaritate de care ar urma să beneficiem dacă rușii opresc la rândul lor tranzitul petrolului către România. Deocamdată oficialii români nu au spus exact despre ce e vorba.
“Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la Consiliul European. Cu prilejul reuniunii, a fost agreat și cel de-al șaselea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, vizând importul de țiței și produse petroliere din Rusia, cu excepția temporară a importurilor livrate prin conducte, asupra cărora Consiliul European va reveni cât mai curând posibil. Textul final a inclus și o clauză de solidaritate între statele membre, care corespunde inclusiv solicitărilor formulate de România în cadrul discuțiilor”, a scris pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu, cu puțin timp în urmă.
Cel mai probabil solidaritatea cerută de România se referă la situația în care importurile de țiței ale țării noastre, care nu sunt preponderent rusești, dar pleacă din portul rusesc Novoriissk, vor fi afectate.
Un mesaj pe această temă a fost dat și de președinte, înainte de a începe summitul.
“Noi suntem de acord să promovăm acest nou pachet de sancțiuni, dar pentru a nu fi surprinși de evoluții, am insistat să fie cuprinsă o așa-numită clauză de solidaritate în text și voi insista ca această clauză să rămână, însemnând că, în cazul în care se întâmplă ceva, statele membre și Comisia să ia de urgență măsuri pentru a veni, de exemplu în sprijinul nostru în cazul în care se întrerupe alimentarea pe calea Mării Negre”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles înainte de summitul UE.
Ulterior, azi, după anunțul de adoptare a sancțiunilor, Președinția a venit cu un comunicat care sugerează ceva pe această temă. „Preşedintele României a exprimat preocuparea faţă de evoluţiile din teren, atât în ceea ce priveşte securitatea, cât şi situaţia umanitară din estul şi sudul Ucrainei, arătând că riscurile din regiunea Mării Negre sunt în creştere, iar eforturile comune la nivel european ar trebui să se concentreze în continuare pe acordarea de asistenţă, dar şi pe oferirea unui răspuns adecvat la implicaţiile complexe ale conflictului militar, inclusiv cu privire la repercusiunile asupra securităţii energetice şi alimentare”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Sancțiunile nu vor viza și importurile de țiței prin conductă, pentru că altfel Ungaria, care spune că este puternic dependentă de livrăile rusești, nu ar fi susținut embargoul.
Sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Acest calendar va fi stabilit imediat ce vor fi adoptate oficial sancţiunile, ambasadorii statelor membre UE având ca obiectiv adoptarea în această săptămână, după ce liderii blocului comunitar au fost în principiu de acord cu sancţiunile, la reuniunea de luni.
Bulgarie este într-o situație similară cu a noastră, fără alimentare pe conductă, dar are o singură rafinărie, controlată însă de grupul rus Lukoil. Ea va fi scutită de embargou până la finalul lui 2024, a declarat marți premierul bulgar Kiril Petkov reporterilor la Bruxelles.
Care este riscul pentru România
Chiar dacă România importă 70% din necesarul său de țiței și are pe teritoriul său o rafinărie deținută de o companie din Rusia, Rusia nu este prima sursă de import. Potrivit datelor statistice, în 2020 (an marcat de pandemie, care a condus la o reducere a consumului), Kazahstanul a fost (și a rămas, de atunci) cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, cu 51% din cantităţile importate, petrol care este consumat, evident, în cea mai mare parte de rafinăria, Petromidia. Abia apoi vine rândul Rusiei, de unde vine circa o treime din importul de petrol.
Toate importurile de țiței și de produse rafinate ale României se fac exclusiv pe cale maritimă (nu și prin conductă, pentru că nu suntem legați la niciuna, a exista un proiect vechi de 20 de ani, Constanța-Trieste, care nu s-a mai realizat). Vasele descarcă petrolul pe coasta Mării Negre, la terminalele din Constanța (Oil Terminal) și Midia (Rompetrol).
Problema noastră este că Rompetrol aduce țițeiul pentru rafinăria Petromidia folosind două petroliere care traversează încontinuu Marea Neagră, între Midia și portul rusesc Novorosiisk. Terminalul marin din Novorossisk este capătul vestic al unei mari conducte de petrol, prin care se transportă peste 2% din țițeiul mondial. Conducta, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), cu o lungime de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.
Prin CPC ajunge marea parte a țițeiului kazah spre piețele occidentale și, din câte știm, tot de la Novorosiisk ajunge și petrol pentru rafinăria Lukoil din România.
Așadar, dacă rușii ar dori să retalieze la embargoul petrolier al UE, ar putea prelua controlul asupra terminalului și, la limită, l-ar putea închide, privând de țiței cea mai mare rafinărie din zona noastră, și nu numai. Într-o situație asemănătoare s-at putea găsi și Bulgaria. Întâmplător sau nu, din cauza unei furtuni la Novorosiisk care a cauzat avarii, două dintre cele trei terminale la care se alimentau petroliere au fost oprite temporar în martie, la o lună după începutul războiului, iar reprezentanții companiilor occidentale care sunt acționari la CPC nu au putut face propriile inspecții pentru a confirma avariile.
” … o clauză de solidaritate”.
Solidaritate, acum si de cand ne stim … pentru altii ; nicicum pentru noi, pen’ca rabdam nevoi/vai di capu’ nostru de … !