România Educată, dincolo de scenarii

Proiectul național „România Educată. Viziune şi strategie 2018-2030” propune două scenarii de organizare a sistemului de învăţământ: unul ar urma să păstreze structura actuală, cu ciclurile preuniversitare de 5 ani primar + 4 ani gimnaziu + 4 ani liceu şi cu nivelul universitar conform Programului Bologna, noutăţi fiind preconizate la examenele naţionale, adică teste standardizate la sfârşitul gimnaziului şi teze unice pe parcurs şi bacalaureat diferenţiat la sfârşitul liceului; celălalt scenariu prevede ciclu primar de 6 ani, gimnaziu şi liceu de câte 3 ani, structura Bologna, examen naţional, consiliere şi opţiune pentru admitere la liceu, bacalaureat cu o parte comună şi una opţională dintr-o ofertă, posibilă admitere în învăţământ superior cu susţinerea prealabilă a anumitor probe de bacalaureat.

Ambele scenarii sunt de fapt scheme sumare de structurare a învăţământului preuniversitar. Ele arată a fi făcute sub dominaţia frământărilor majore, vechi şi generalizate ale lumii de la noi legate în primul rând de examene şi apoi de durata şcolii. Examenele naţionale ar urma să sufere modificări în ambele scenarii. Durata ciclurilor de şcoală s-ar menţine cea de azi conform unuia dintre scenarii sau, conform celuilalt scenariu, ar pune la un loc două propuneri mai vechi, formulate separat în timp, de mărire a ciclului primar la 6 ani şi de reducere a liceului la 3 ani, nouă urmând să fie reducerea şi a gimnaziului.

Modificările preconizate pentru examenele naţionale ar însemna concretizări ale unor idei care de asemenea nu constituie noutăţi, ci au mai fost (sunt şi la zi) vehiculate: luarea în considerare a notelor la tezele din gimnaziu la disciplinele de bază s-a mai practicat (e drept că trecător), iar reintroducerea examenului de admitere la liceu şi bacalaureatul diferenţiat sunt cerute demult, chiar insistent.  Diferenţierea bacalaureatului se conturează ca soluţie clară indiferent de structura propusă. O structură ar urma să conţină un bacalaureat teoretic la care să aibă acces absolvenții de liceu teoretic şi cei de liceu vocațional (cei de la tehnologic trebuind să urmeze o pregătire adițională) şi un bacalaureat aplicat pentru absolvenţii de filieră profesională, cu drept de acces la învățământ terțiar nonuniversitar. Cealaltă structură ar avea bacalaureatul diferenţiat în partea a doua a lui, după susţinerea unor probe comune la materiile de bază. Este de observat că partea diferenţiată ar urma să includă între probe şi unele practice, derulate în companii economice. Ca noutate, ar putea să fie prevăzut dreptul universităților de a condiționa înscrierea la admitere de susţinerea anumitor probe dintre cele la alegere ale bacalaureatului, pentru că nota ar urma să fie luată în calcul. Admiterea ar fi să se poată face şi pe baza bacalaureatului internațional.

Proiectul „România Educată” deschide calea şi spre soluţii în problema care s-a tot acumulat în timp, a absolvenţilor de liceu fără bacalaureat. Propunerea este ca absolvenţii care nu au promovat nicio formă de

bacalaureat să aibă „acces la studii postliceale de doi ani, perioadă în care beneficiază gratuit și de un program de pregătire suplimentară pentru bacalaureat”. În schimb, este puţin convingătoare (dacă nu cumva poate fi socotit că lipseşte cu totul) soluţia pentru şcolarizarea mai departe a absolvenţilor de opt clase care ratează evaluarea naţională. Formulări angajante vorbesc despre „consilieri şcolari” şi „consiliere”, despre „portofolii educaţionale”, dar acestea există şi în prezent, numai că nu sunt luate în seamă la exprimarea opţiunii pentru clasa a IX-a.

În ansamblu, proiectul național „România Educată. Viziune şi strategie 2018-2030” este important că există ca bază de discuţii pe o temă cu largi deschideri economice, sociale, culturale. Probabil nedumereşte faptul că în acelaşi timp este şi recomandat ca rezultat al unei ample dezbateri, şi lansat în dezbatere. De asemenea, poate fi discutabilă alternanţa pe alocuri cu aspect de amestec între formulări de idei (inclusiv platitudini), deziderate, obiective procentuale, chiar prevederi care ar ţine de legislaţie, nu de viziune. Cum România Educată se află încă în faza dezbaterii, forma şi formulările rămân perfectibile.