România face pași tot mai hotărâți către un viitor sustenabil în sectorul clădirilor, iar parcursul ei se conturează prin interacțiunea a trei factori esențiali: investițiile majore ale sectorului public și privat, inovația tehnologică și implicarea activă a cetățenilor. Experiența ultimilor ani ne oferă numeroase modele de bune practici și ne demonstrează că evoluția spre neutralitatea climatică este posibilă.
Tranziția energetică este, în primul rând, despre oameni și despre modul în care aceștia se raportează la consumul de energie, despre oameni care devin tot mai conștienți de impactul propriilor alegeri. Este despre colaborarea dintre experți, mediu privat și autorități, care construiesc, împreună, un viitor mai curat, mai echitabil și mai eficient energetic, în folosul comunităților.
Schimbările sunt vizibile. De la școli modernizate la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) și blocuri reabilitate termic, la primul „sat inteligent” din România, adunăm tot mai multe exemple concrete de transformare sustenabilă.
Investițiile în clădiri sunt completate și de progresul rapid din domeniul software: start-upuri românești și furnizori de energie lansează aplicații de eficiență energetică care îi ajută pe utilizatori să-și monitorizeze consumul și să-și creeze planuri personalizate de economisire, pentru reducerea facturilor la electricitate și încălzire.
În mediul urban, dezvoltatorii imobiliari adoptă soluții tehnologice avansate, construind proiecte rezidențiale precertificate ZEB (clădiri cu emisii zero) încă din faza de proiectare, un trend care arată atât maturizarea pieței, cât și creșterea interesului românilor pentru locuințe eficiente energetic și prietenoase cu mediul.
Instrumente de finanțare și programe europene și naționale facilitează accesul cetățenilor, companiilor și autorităților locale la soluții moderne de reabilitare energetică a clădirilor și producere a energiei din surse verzi, regenerabile. De asemenea, sunt alocate fonduri consistente pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de termoficare, în paralel cu investițiile în extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice.
Un reper important îl reprezintă și participarea a 13 orașe din România la două inițiative complementare dedicate tranziției către neutralitate climatică. Trei dintre acestea, Cluj-Napoca, București (Sectorul 2) și Suceava fac parte din Misiunea Europeană „100 de orașe inteligente și neutre climatic”, iar celelalte zece au fost selectate în M100, inițiativa națională „oglindă” a Misiunii Europene, menită să extindă modelul european la nivel național. Aceste orașe beneficiază de consultanță intensivă pentru a dezvolta Climate City Contracts adaptate la specificul local, precum și acces la finanțare pentru proiecte de energie verde, mobilitate inteligentă, economie circulară și îmbunătățirea guvernanței ecologice.
Contribuie la transformarea sustenabilă și eforturile asociațiilor și ale ONG-urilor care lansează studii tehnice privind implementarea optimă a standardului nZEB, explorează potențialul energiei termice din surse regenerabile pentru încălzirea centralizată, organizează workshop-uri pe tema eficienței energetice pentru publicul larg sau evenimente care reunesc experți din energie și construcții cu reprezentanți ai autorităților, pentru identificarea cele mai bune opțiuni și accelerarea implementării lor.
Toate aceste schimbări prind contur într-un context în care și percepția, și comportamentul consumatorilor evoluează. Sondajele realizate de România Eficientă în perioada 2019–2024 arată o creștere semnificativă a interesului românilor pentru eficiență energetică, o mai bună înțelegere a beneficiilor și o implicare tot mai mare în adoptarea măsurilor tehnice și de comportament necesare. Dacă în 2019 jumătate dintre respondenți aveau dificultăți în a înțelege conceptul de „eficiență energetică”, iar doar 25% declarau că fac economie la consumul de energie, în 2024 comportamentele responsabile devin majoritare: 71% sting lumina când părăsesc încăperea, 59% opresc televizorul când nu este folosit, iar 41% scot aparatele din priză după utilizare. De asemenea, în timp ce în 2019 reducerea costurilor ocupa locul 1 în lista beneficiilor eficienței energetice (49%), începând cu 2022, sănătatea și confortul au devenit avantajele majore, atingând împreună procente de 31–37% (reducerea cheltuielilor obținând procente de 19-21%).
Prin mobilizarea fondurilor europene și naționale, implicarea societății civile și a mediului privat și prin participarea tot mai activă a cetățenilor și comunităților, România își modernizează infrastructura energetică, își eficientizează clădirile și se pregătește pentru un viitor verde. Iar rezultatul acestor eforturi nu se reflectă doar în scăderea consumului de energie și a emisiilor de carbon, ci și în transformarea mentalităților, în adoptarea unui stil de viață modern, responsabil energetic.
