Da, după ce a fost aruncată într-un mod cel puțin iresponsabil pe piață o ordonanță cu 60 de pagini de modificări fiscale (creșteri de impozite și taxe, eliminarea de facilități fiscale, introducerea de noi impozite și taxe), România este în stand-by. Nimeni nu mai îndrăznește să facă nimic, pentru că nu se știe care va fi forma finală a ordonanței și de când se va aplica. Ce bugete, ce programe de investiții etc.!, stăm și așteptăm să vedem ce se va întâmpla sau, mai bine zis, ce ni se va întâmpla.
Guvernanții au aruncat cu piatra, pardon! cu ordonanța, iar acum nu mai știu pe unde să scoată cămașa, pentru că reducerea de cheltuieli bugetare este un fiasco, oamenii nu mai pot fi păcăliți de false reduceri, de reduceri fără obiect, iar pe de altă parte, creșterea, precum și introducerea de noi impozite și taxe, are un efect dublu negativ: creșterea prețurilor, automat și o creștere a inflației, care oricum este cea mai mare din U.E., dar și punerea în dificultate a companiilor private, mai ales a microîntreprinderilor și a IMM-urilor. Și, colac peste pupăză, a încetinit și creșterea economică prognozată!
Că nu nimerim prognozele nu este de mirare, nu ai cum să te încadrezi la fix, de aceea li se spune prognoze, dar nu știu cum se face că întotdeauna le nimerim invers, niciodată nu avem surprize plăcute de la prognoze, astfel ca veniturile bugetare să crească, în ciuda prognozelor, cheltuielile bugetare să scadă, creșterea economică să fie mai mare decât cea prognozată etc. Dar, totuși să fiu corect, avem și o excepție: cursul valutar este ținut de BNR sub 5 lei, în ciuda prognozelor specialiștilor care de ani de zile ne prognozează un curs mai mare.
Revenind la faptul că România, din punct de vedere economic, este în stand-by, iată de ce este nevoie de predictibilitate în stabilirea de impozite și taxe noi, de creșterea celor existente sau de acordarea de facilități fiscale pe sectoare de activitate care necesită acest lucru: pentru a nu duce la perturbări ale economiei. Nu întâmplător a scăzut creșterea economică, mai precis PIB-ul, de la 2,8%, cât a fost prognozat, la 1,7%, pentru primul semestru al anului 2023. Dar Institutul Național de Statistică este, cum altfel, în continuare optimist și menține prognoza de creștere economică pentru anul 2023 la 2,8%, asta deși pentru primele 6 luni suntem numai la 60,1% din creșterea prognozată. Dar, cine știe?, poate se bazează pe inflație, cu toate că în termeni reali inflația nu influențează, dar așa cum știm noi să manipulăm cifrele, vom da creșterea brută, mai bine zis, politicienii vor susține că am crescut economic conform prognozelor, nu ar fi pentru prima dată când albul este negru sau invers.
Apropo, de prognozele bugetare: suntem, parcă, la Buletinul Meteo, mai ales cel de dinainte de 1990, când pentru a justifica, oarecum, faptul că era interzisă circulația pe anumite sectoare de drum, dar și criza de combustibili, ni se spunea că ninge din abundență și că drumurile sunt închise, când de fapt, drumurile erau uscate și afară era soare!
Deh, metehne vechi!
