Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru faptul că nu s-a asigurat că CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) efectuează plăţile către operatorii de farmacii în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor (Directiva 2011/7/UE).
„Comisia consideră că, în România, întârzierea efectuării plăţilor datorate operatorilor de farmacii este atât sistemică, cât şi persistentă. În temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din Directivă, entităţile publice care furnizează îngrijiri medicale trebuie să deconteze tranzacţiile comerciale în termen de maximum 60 de zile calendaristice. CNAS a depăşit în mod constant acest termen la efectuarea plăţilor către farmaciile care furnizează medicamente pacienţilor. Întrucât nu s-a asigurat că CNAS efectuează plăţile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul directivei”, a transmis Comisia Europeană, miercuri, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, în aprilie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 şi de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026.
„Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţi au fost, până în prezent, insuficiente. Prin urmare, Comisia trimite România în faţa CJUE”, anunţă oficialii europeni.
„Efectele negative ale plăților întârziate“
Potrivit acestora, „întârzierile în efectuarea plăţilor slăbesc lanţurile de aprovizionare, împiedică creşterea şi competitivitatea întreprinderilor şi le afectează capacitatea de a inova şi de a se dezvolta”.
„Întrucât întârzierile în efectuarea plăţilor constituie un obstacol major în calea competitivităţii pieţei unice, decizia face parte din eforturile Comisiei de asigurare a respectării legislaţiei, menite să elimine barierele de pe piaţa unică în 11 domenii prioritare, după cum s-a anunţat în comunicarea intitulată «Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar şi mai bine aplicat».
În mod similar, în Raportul său anual pentru 2026 privind competitivitatea pieţei unice, Comisia şi-a anunţat intenţia de a acorda prioritate asigurării respectării legislaţiei împotriva întârzierilor în efectuarea plăţilor de către autorităţile publice”, se mai arată în documentul citat.
Poziţia proactivă a Comisiei urmăreşte să asigure faptul că toate întreprinderile, în special IMM-urile, care reprezintă 99 % din întreprinderile europene, primesc plăţile la timp, astfel încât să poată menţine fluxuri de numerar sănătoase şi să poată investi cu încredere în viitorul lor.
„Farmaciile joacă un rol esenţial în acest sistem“
Comisia menţionează că, în România, rambursarea medicamentelor face parte din sistemul public de sănătate, care funcţionează în cadrul CNAS.
„Farmaciile joacă un rol esenţial în acest sistem. Ele achiziţionează medicamente de la producători şi distribuitori pe propria cheltuială, apoi le distribuie pacienţilor în cadrul sistemului public naţional de asigurări de sănătate. Ulterior, CNAS le rambursează farmaciilor medicamentele eliberate. De fapt, farmaciile finanţează în prealabil aprovizionarea cu medicamente, asigurându-se, în acelaşi timp, că pacienţii au acces în timp util la tratamentele de care au nevoie”, arată CE.
Instituţia menţionează că, în aprilie 2024, în urma plângerilor primite din partea unor asociaţii ale farmaciilor care reprezintă peste 500 de farmacii independente, Comisia a decis să lanseze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României.
Conform celor mai recente informaţii furnizate de autorităţile române, farmaciile sunt plătite, în medie, cu 62-79 de zile după termenul de 60 de zile.
