Studiu Allianz-Țiriac
Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiară și personală, dar puțini iau măsuri pentru a se proteja. 6 din 10 români spun că nu se simt deloc pregătiți pentru o situație care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal în acest an, cum ar fi pierderea locului de muncă, o problemă gravă de sănătate sau un accident. Cu toate acestea, 52% amână să pună bani deoparte într-un fond de urgență, iar 49% lasă asigurările opționale, de viață, sănătate, locuință sau călătorie, pentru mai târziu, chiar dacă se îngrijorează că o urgență financiară majoră poate să apară oricând, arată un studiu realizat recent la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), pe un eșantion de 1.218 respondenți din toată țara.
Principala sursă de anxietate financiară în acest an rămâne creșterea costului vieții pentru 59% dintre respondenți, urmată de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) și de problemele de sănătate (45%), mai arată sondajul Allianz-Țiriac. Alte îngrijorări importante pentru români în această perioadă sunt lipsa siguranței financiare personale (38%) și posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de muncă (36%).
Chiar dacă oamenii înțeleg riscurile, 56% prioritizează în această perioadă nevoile și cheltuielile imediate în detrimentul planificării financiare în caz de urgență sau pentru viitor. În gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare și creditele pentru 64% dintre respondenții la studiul Allianz-Țiriac, urmate de cheltuieli pentru sănătate (41%) și taxe și contribuții către stat (38%). Mai mult, 48% admit că, deși se gândesc la viitor, amână decizii care i-ar putea proteja și numai 22% iau măsuri preventive.
„Protecția financiară nu mai este o conversație despre viitor. Vedem că românii sunt conștienți de riscuri, știu că sunt vulnerabili și vor să fie protejați, însă decalajul dintre conștientizare și acțiune rămâne în continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru generațiile mature, din presiunea de a susține cheltuieli tot mai mari. În ambele categorii vedem un tipar clar: acționăm responsabil doar atunci când există o obligație sau o presiune imediată, dar amânăm deciziile care țin de protecția pe termen lung. Decalajul între ceea ce știm că este important și ceea ce alegem să facem confirmă nevoia de a prioritiza protecția pentru a preveni dificultățile financiare când apare un risc. Cred că adevărata schimbare apare în momentul în care protecția nu mai este percepută ca o opțiune care poate fi amânată, ci ca o alegere conștientă, care ne oferă stabilitate și control într-un context tot mai imprevizibil”, spune Virgil Șoncutean, CEO la Allianz-Țiriac Asigurări.
Pentru cei mai mulți români, lipsa banilor rămâne principalul factor pentru amânarea deciziilor legate de protecția financiară, urmată de tendința de a trata aceste decizii ca nefiind imediate.Mai exact, 63% spun că nu au resurse financiare suficiente pentru măsuri legate de protecția și viitorul lor financiar, 51% nu percep aceste decizii ca fiind urgente, iar 46% preferă să gestioneze situațiile doar atunci când se întâmplă, ceea ce contribuie la perpetuarea unui comportament reactiv, în detrimentul prevenției.
Într-o economie în care costurile cresc mai repede decât sentimentul de siguranță, diferența dintre vulnerabilitate și stabilitate este dată tot mai mult de capacitatea de a construi mecanisme de protecție înainte ca problema să apară. Datele arată însă că, pentru mulți români, nevoile imediate continuă să cântărească mai mult decât planificarea, riscurile sunt tratate atunci când devin urgente, iar protecția financiară rămâne mai degrabă ca o preocupare pentru viitor decât o nevoie urgentă. În acest context, asigurările pot funcționa ca un mecanism de protecție accesibil și predictibil, care ajută la reducerea vulnerabilității și a impactului financiar al unor evenimente neprevăzute.
Studiul Allianz-Țiriac a fost desfășurat în octombrie 2025, la nivel național, pe un eșantion total de 1218 respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă rezidentă din România, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), cu o marjă maximă de eroare de +/-2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
