Autoritățile ruse, relatează de la Moscova corespondentul permanent al ziarului „Les Echos”, s-au mobilizat puternic pentru a asigura liderului de la Kremlin o participare masivă la referendumul vizând o reformare a Constituției țării, de peste 65%, care să-i asigure șefului statului posibilitatea de a rămâne la conducerea statului încă două mandate.
Potrivit primelor rezultate oficiale, 77,02% din alegătorii ruși au votat în favoarea „blocului de amendamente” la Constituție care, în afara chestiunii mandatelor președintelui în exercițiu, introduce unele principii conservatoare foarte dragi președintelui Putin: credința în Dumnezeu, căsătoria rezervată doar heterosexualilor, educația patriotică, plus unele garanții de ordin social între care indexarea pensiilor. Analiști politici locali, citați de corespondenții presei străine, spun că nu a existat nicio îndoială în privința rezultatului referendumului, întrucât reforma fusese aprobată de parlament încă la începutul anului, iar textul noii Constituţii este deja în vânzare în librării.
Calcule bine gândite și încununate de succes
Lui Vladimir Putin i-au ieșit bine calculele făcute inițiind referendumul desfășurat în perioada 25 iunie -1 iulie. Peste 70% din alegători au votat în favoarea reformei lansate de însuși liderul de la Kremlin în urmă cu șase luni. 78% din voturi au fost în favoarea lui DA. Pentru ca victoria lui DA să fie credibilă, era necesară o participare masivă la vot. Și acest obiectiv al Kremlinului a fost atins, subliniază corespondentul ziarului „Les Echos”, Comisia electorală anunțând o participare la referendum de peste 65%.
Amendamentele la Constituție supuse votului întăresc puterea președintelui țării. Ceea ce este însă special la această „reformă” este faptul că permite lui Vladimir Putin să-și pună „contorul prezidențial” la zero, astfel încât la finele actualului său mandat prezidențial, în 2024 (după un sfert de secol la putere), să aibă posibilitatea de a rămâne la Kremlin până în 2036 și astfel să bată recordul lui Stalin în privința longevității la putere în Rusia modernă. Interesant pentru corespondentul permanent la Moscova al ziarului „Les Echos” a fost și faptul că mulți dintre alegători au mers la urne nu pentru amendamentele instituționale cu pricina , ci pentru amendamentele cu caracter social – de la indexarea pensiilor până la instituționalizarea mariajelor heterosexuale. În ajunul ultimei zile a votului la referendum, Vladimir Putin s-a adresat concetățenilor cu un apel la cu totul alte obiective: „stabilitate, securitate, prosperitate și demnitate” în Rusia, fără vreo aluzie la amendamentele ce-l privesc, până la urmă, personal.
Cum și-a organizat Putin rămânerea la putere până în 2036
Pe fondul valului crescând al nemulțumirilor față de calitatea vieții și al unui entuziasm redus față de reforma inițiată personal de Vladimir Putin, există riscul unei participări reduse la vot. Autoritățile și-au concentrat, deci, prioritar, atenția asupra mobilizării electoratului, demonstrându-i necesitatea menținerii în continuare a actualului regim. În dimineața ultimei zile a votului, familiile cu copii au fost anunțate că le vor fi vărsate câte 10.000 ruble (125 euro). Posturile de televiziune și-au multiplicat până la exces apelurile la vot, prezentând inclusiv o imagine cu un cosmonaut de la bordul SSI în timp ce-și exprima votul. Însuși Vladimir Putin a apărut marți, 30 iunie, la posturile de televiziune pentru a chema alegătorii la urne. „Noi”, spunea el în apelul său, „nu votăm doar amendamente ca norme juridice, noi votăm pentru țara în care noi vrem să trăim… pe care noi vrem să o transmitem copiilor și nepoților noştri”. Nu a rostit niciun cuvânt referitor la amendamentul ce-i permite rămânerea la putere până în 2036, remarcă France Presse.
Concomitent, comisiile electorale au depus eforturi intense pentru a se apropia de alegători. Au fost delocalizate numeroase birouri de vot, unde nu a fost respectat secretul votului și nici nu s-au aflat observatori independenți. Au fost amplasate inclusiv în parkinguri, pe terenuri de fotbal, în autobuze sau în portbagajul unor automobile. Motivul invocat a fost evitarea contaminării cu Covid-19, dar a fost în mod cert o posibilitate a evitării controlului strict asupra urnelor.
Riscul unor falsuri a fost agravat de faptul că Kremlinul nu a ales o formulă de referendum cu regulile lui stricte de organizare, ci o formulă gen „vot popular”. Fraudele, au semnalat opoziția și unele ONG-uri, nu au lipsit. ONG Golos, ai cărui experți prezenți la birouri de vot au fost intimidaţi de către forțele de poliție, au descoperit cazuri concrete de voturi multiple și supraîncărcarea urnelor cu buletine de vot false. Controalele severe instituite de forțele de ordine amplasate la birourile de vot au fost surprinzătoare, ele vizând persoanele venite la vot. Totul a fost pus la punct cu scopul de a se asigura victoria Kremlinului, subliniază corepndentul „Les Echos”.
Opoziția califică referendumul drept „o farsă electorală”
Opoziția din Rusia a denunțat referendumul, considerându-l, în fapt, o farsă electorală prin care Vladimir Putin a dorit să-și deschidă calea spre o președinție pe viață. În plus, el este o formalitate, neavând forță juridică, în condițiile în care reformarea Constituției a fost deja aprobată de forul legislativ. A vrut însă, spune France Presse, să dea greutatea votului popular unor amendamente controversate privind structura constituțională a statului.
