După încheierea trim. I 2023 și constatarea că deficitul bugetar este peste așteptări, coaliția aflată la guvernare a decis, la unison, că reducerea acestuia trebuie să se facă pe seama cheltuielilor bugetare, mai precis prin tăierea lor de către ministere, fiecare în funcție de situația lor concretă, dar și printr-o colectare mai bună. Pentru liniștirea personalului bugetar, s-a promis că nu vor fi tăieri de salarii și nici reduceri de personal, cheltuielile urmând a fi ajustate pe seama reducerii cheltuielilor materiale și a prestărilor de servicii. Problema este că ponderea acestor cheltuieli în total cheltuieli bugetare este prea mică ca să se ajungă la un procent de reducere care să influențeze real deficitul bugetar, iar acest lucru este o normalitate, de fapt. De ce? Pentru că în instituțiile publice de oriunde din lumea aceasta, cheltuielile de personal și investițiile sunt predominante, instituțiile nu au cheltuieli materiale curente mari, ele nu sunt companii care produc produse finite care presupun cheltuieli materiale, unde ponderea acestora în total cheltuieli este de 70-75%, iar cele de personal de 25-30%. În instituții este invers, deci cum să reduci deficitul bugetar cu miliarde de euro, din economii la hârtie de scris, creioane etc.? De la început era o misiune imposibilă! Întrebarea care se pune, în aceste condiții, vine firesc: se vor majora, în acest caz, impozitele și taxele? Pentru a echilibra bugetul, desigur. Dacă da, care vor fi acestea? Grea problemă! Să mărești taxele și impozitele populației nu prea se poate, pentru că suntem într-un an preelectoral, iar o mărire a acestora ar duce pierderea de voturi, dar și pentru că populația deja plătește, prin inflație, prețuri mărite la toate produsele, dar ce este mai grav, în special la produsele de bază unde inflația este de 3-4 ori mai mare decât cea anunțată oficial. Nu mai rămâne decât zona companiilor private, dar și aici se simte o saturație după modificările legislative din 2022 cu intrarea în vigoare de la 01.01.2023. Ori cu mediul privat, și nu numai, trebuie mare atenție, pentru că s-ar putea ca din dorința de a crește veniturile bugetare să se întâmple exact inversul, adică acestea să se reducă, fie prin trecerea unor companii private pe pierdere sau prin reducerea profiturilor până în punctul în care devin neatractive, fie prin migrarea unora în zona nefiscalizată, fie prin relocarea afacerilor în alte zone ale lumii. În aceste condiții, guvernul este într-o situație de echilibristică, iar pentru a rămâne în picioare trebuie să găsească măsurile cele mai potrivite, ceea ce în condițile actuale nu este ușor deloc!
Exista solutii de a reduce deficitul bugetar FARA a creste taxele, FARA a scadea salariile bugetarilor si FARA a scadea alte cheltuieli bugetare (nesalariale).
Prima solutie, practicata pe scara larga in ultimii 20 de ani:
IMPRUMUTURI EXTERNE
guvernantilor le trebuie doar imaginatie despre cum banii imprumutati sa duca la cresterea veniturilor bugetare (din TVA, de exemplu – la acest capitol al imaginatiei stam bine: exista Programul Anghel Saligny (din cauza caruia USR a iesit de la guvernare) prin care banii imprumutati sunt pompati in proiecte ale baronilor locali, fara control al Comisiei Europene
A doua solutie, practicata la fel de mult in ultimii ani:
TIPARIREA de bani (electronici sau de hartie)
BNR tipareste banii pe care ii ofera bancilor comerciale, guvernul lanseaza bonuri de tezaur in LEI pe piata bancara romaneasca, bancile cumpara bonurile si banii tipariti de BNR ajung pe ocolite la guvern.
La final creste masa monetara (deci creste INFLATIA), dar cresc si incasarile bugetare (din TVA, de exemplu) si astfel se reduce deficitul bugetar.
Nu ne mai speriati cu stiri de felul acesta, cum ca guvernul nu stie sa acopere deficitul bugetar!