Salariul minim – sursă de venituri la buget

Salariul reprezintă o sursă de venituri la buget, dar și o cheltuială pentru stat, numai că din salariul brut acordat de stat, un procent de 40-43,75% se întoarce la buget prin contribuțiile plătite la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale și ca contribuție asiguratorie pentru muncă. Diferența față de privat este aceea că la privat nu se întoarce nimic, cheltuiala acestuia fiind 100% suportată de el. Acesta este și motivul pentru care guvernanții își doresc un salariu minim pe economie cât mai mare, contribuțiilee sociale și impozitul pe salariu alimentând permanent bugetele de stat. Orice majorare a salariului minim va duce la o creștere a masei salariale cu un procent cel puțin egal cu cel cu care s-a majorat salariul minim, deoarece toată grila de salarizare trebuie să translateze în sensul majorării, altfel s-ar crea inechități care ar duce la nemulțumiri în rândul angajaților. Dacă, de exemplu, crește salariul minim la 3.500 lei, angajatul care are acest salariu va dori să-i crească și lui salariul cu același procent, altfel s-ar egaliza veniturile. Și uite așa, cresc veniturile la buget! Dacă luăm exemplul salariului mediu pe economie, care pentru anul 2023 este de 6.789 lei și simplificăm modul de calcul al salariului net, neluând în considerare deducerile personale, cotizații sindicale etc., va rezulta un salariu net de 3.972 lei, contribuțiile sociale, impozitul și contribuția asiguratorie pentru muncă fiind de 2.970 lei. Deci, la stat se întorc 2.970 lei, statul achitând netul de 3.972 lei. În schimb privatul plătește 6.789 lei brutul, plus contribuția asiguratorie pentru muncă de 153 lei, deci total 6.942 lei. De aceea își dorește statul un salariu minim cât mai mare! Poate că pe undeva este de înțeles, se asigură și o protecție socială pentru angajați, însă la nivel macro trebuie urmăriți niște indicatori economici: cu cât a crescut productivitatea muncii, altfel crește prețul, iar mai mult numerar în circulație plus creșterea prețului la produse va genera inflație, inflație care îi afectează cel mai mult pe cei pe care vrei să-i protejezi, adică pe cei cu venituri mici. Apoi, productivitatea crește o dată cu utilizarea unor tehnologii înalte, însă acestea sunt oare accesibile și IMM-urilor sau numai celor mari? Eliminarea IMM-urilor ar duce la slăbirea concurenței și la o creștere a prețurilor. Dar oare economia românească ne poate oferi produsele necesare sau stimulăm importurile și creștem deficitul comercial și pe cel de cont curent? Iată că decizia de a mări salariul minim pe economie este o decizie cu multiple implicații pentru economia românească, de aceea trebuie multă grijă la stabilirea acestuia! Nu este vorba doar că ne dorim sau nu să mărim veniturile angajaților, dar este necesar să se facă analize serioase înainte de a decide, altfel s-ar putea să facem mai mult rău decât bine!