Salvați Copiii România solicită noului Guvern care se va forma și Parlamentului, într-o scrisoare publică, restabilirea urgentă a accesului copiilor vulnerabili la servicii medicale, de educație și de protecție socială

Rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani

• Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituțiile de protecție a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violență
• Consumul de alcool atinge 27% în cazul adolescenților
• Aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră

Într-o scrisoare publică, Organizația Salvați Copiii România solicită noului Guvern care se va forma, precum și partidelor parlamentare, corectarea de urgență a cauzelor care duc la disparități grave în ceea ce privește accesul egal și nediscriminatoriu al copiilor la servicii de sănătate, educație și protecție socială. Experții Organizației Salvați Copiii România pun astfel la dispoziția noului Guvern, precum și a partidelor parlamentare, o analiză detaliată, care radiografiază starea copilului din România și care cuprinde o serie de recomandări cu măsuri urgente, necesare restabilirii accesului tuturor copiilor, mai ales a celor vulnerabili, la servicii medicale, de educație și de protecție socială.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a declarat: „Starea copilului în România continuă să se degradeze, principalele cauze fiind sărăcia severă, care are repercusiuni dramatice în ceea ce privește garantarea reală a drepturilor la sănătate, educație și siguranță pentru copiii aflați în situație de vulnerabilitate socio-economică, precum și absența politicilor publice integrate, care să se adreseze atât sprijinirii sociale, cât și cele educaționale a acestor copii. Orice amânare în soluționarea acestor probleme înseamnă să sacrificăm încă o generație de copii și România nu își permite acest cost uriaș”.

Din cuprins :

• Cheltuielile pentru educație în România reprezintă doar 13,3% din PIB, față de media UE de 19,4%, în ciuda faptului că țara are cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană​.
• România alocă doar 4,9% din PIB pentru sănătate, față de media UE de 7,6%, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de bază, în special pentru copiii din comunități marginalizate.
• 16% dintre copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%)¹ dintre adolescenții de vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani.
• România rămâne în topul mortalității infantile, peste media din UE, aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră (3.696 de nașteri la mame sub 15 ani în perioada 2018-2022)², una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt fiind sărăcia. România continuă să dețină o poziție nedorită în topul țărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.
• Peste un sfert din populația României nu beneficiază de asigurare medicală, iar cheltuielile per capita pentru sănătate reprezintă mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS față de 3.684,55). Această subfinanțare cronică se reflectă dramatic în capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor fundamentale ale copiilor.
• Rata sărăciei monetare în rândul copiilor a crescut alarmant, de la 27% în 2022 la 29,6% în 2023, indicând o deteriorare reală a situației financiare a familiilor cu copii.³

• Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substanțe psihoactive în cercul lor social, procentul crescând la patru din zece în cazul adolescenților. Mai grav, majoritatea acestor consumatori sunt identificați în proximitatea directă a copiilor – printre colegi și prieteni – confirmând prezența drogurilor și în jurul unităților de învățământ. În cazul adolescenților peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul rămâne o problemă semnificativă. Unu din zece copii fumează, cu o incidență crescută la adolescenți: 19% fumează țigări clasice, 10% tutun încălzit și 16% țigări electronice.
• Statisticile anului 2023 dezvăluie o realitate dramatică a violenței împotriva copiilor în România. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituțiile de protecție a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violență: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emoțional și 1.504 cazuri de abuz sexual⁴.
• Datele din prima jumătate a anului 2024 evidențiază o escaladare alarmantă a abuzului în mediul online. Din cele 5.964 de raportări procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizației Salvați Copiii, 3.938 (66,13%) au fost confirmate ca materiale ce prezintă abuz sexual asupra copiilor sau conținut care prezintă copiii în ipostaze sexualizate. Șocant este că 93,86% din aceste materiale au fost auto-generate de către copii, indicând o vulnerabilitate extremă a minorilor în mediul digital. În doar 8 ani de funcționare, hotline-ul a procesat 35.830 de notificări privind materiale suspecte. Violența online reprezintă 10% din cazurile raportate de copii, cu 6 procente mai mult decât estimează părinții, prefigurând o subestimare semnificativă a riscurilor digitale de către adulți.

Recomandări principale

• Dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice.
• Alocarea substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (În mod special, Școală după Școală).
• Reformarea fundamentală a curriculum-ului școlar, în special pentru învățământul secundar superior, cu accent pe relevanța pentru piața muncii și dezvoltarea competențelor cheie.
• Reevaluarea urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale pentru a asigura că aceasta măsoară în mod real competențele elevilor și nu perpetuează inegalitățile sociale.
• Crearea unui sistem național de monitorizare a indicatorilor de sănătate și bunăstare a copiilor.
• Implementarea unui program național de redistribuire a medicilor pediatri și chirurgi pediatri în zonele deficitare.
• Modernizarea urgentă a tuturor maternităților și secțiilor de neonatologie.
• Introducerea imediată a educației pentru sănătate în curriculum-ul școlar obligatoriu, cu accent special pe educația sexuală și reproductivă, planificare familială și prevenția sarcinilor nedorite.
• Instruirea periodică a profesorilor pentru recunoașterea semnelor de violență și abordarea situațiilor raportate cu empatie și profesionalism.
• Servicii de consiliere și educație parentală pentru alternative pozitive de disciplinare a copilului.
• Crearea unui sistem național integrat de raportare și monitorizare a cazurilor de violență.
• Asigurarea finanțării adecvate pentru serviciile de protecție și asistență psiho-emoțională a copiilor.
• Implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii, pentru a reduce abandonul școlar, a crește coeziunea în rândul copiilor și pentru a elimina inegalitățile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.
• Stimularea angajatorilor să investească în comunități vulnerabile, prin reducerea fiscalității pentru companiile care creează locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea sărăciei în zonele rurale.

/