Două treimi dintre cadrele didactice care predau în învățământul simultan (65%) consideră că sărăcia gospodăriilor de proveniență este principala barieră în calea performanței școlare a elevilor din învățământul simultan. De la lipsa alimentației necesare pentru susținerea unui efort cognitiv, până la absența hainelor, rechizitelor sau a produselor de igienă de bază, sărăcia afectează profund capacitatea copiilor de a învăța. Mai mult, profesorii semnalează că aceasta este și principala cauză a absenteismului, abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii.
Fundația World Vision România sprijină anual peste 1.000 de copii din comunitățile rurale prin programul „Pâine și Mâine”, oferindu-le o masă caldă și două ore de sprijin educațional după școală. În 2025, 152 de copii pot beneficia de acest sprijin cu ajutorul contribuabililor care aleg să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit. Procesul este simplu, complet digitalizat și durează doar un minut. Formularul poate fi completat online aici: https://bit.ly/3CKNIrE. În contextul în care doar o treime dintre români redirecționează acest procent, implicarea fiecăruia poate face o diferență majoră în viața unui copil de la sat.
Lansat în 2016, Pâine și Mâine răspunde unor realități triste din prezent: un sfert dintre copiii de la sate merg pe stomacul gol la culcare și 1 din 4 copii nu este ajutat de nimeni la teme.
Durerea surdă a școlii de la sate: învățământul simultan, noua abordare a programului Pâine și Mâine
La finalul anului 2024, World Vision România a lansat noua abordare a proiectului Pâine și Mâine, dedicat în noul an școlar exclusiv elevilor ce studiază în regim simultan.
Pentru aproape o treime dintre cadrele didactice din învățământul simultan perspectiva generală asupra avantajelor oferite de învățământul simultan copiilor este cea de servicii minimale educaționale: copiii pot interacționa cu alți copii și au posibilitatea de a acumula câteva informații. 65% dintre cadrele didactice consideră că învățământul simultan este benefic pentru că le oferă totuși o șansă (singura în fapt) de a avea acces la educație copiilor din zonele afectate de depopulare severă, în condițiile lipsei facilităților de transport.
Două treimi dintre cadrele didactice intervievate (65%) consideră că sărăcia gospodăriilor de proveniență a copiilor este principala barieră în calea performanței acestora în învățământul simultan. În cele mai multe dintre gospodăriile cu grad ridicat de sărăcie copiii sunt principalele victime ale condițiilor de viață precare. Lipsa rechizitelor școlare menționată de 49% dintre cadrele didactice particularizează doar acest aspect al sărăciei acute indicând oportunitatea unei intervenții punctuale care să vină în sprijinul acestor copii.
,,Își împart câte trei frați aceeași pereche de ghete ca să vină la scoală când plouă, ca restul au doar papuci, îi vezi cu hăinuțele rupte, cu mâinile și năsucurile murdare. Mi-e milă de ei să-i văd cum vin înghețați de frig, să îi știu cum stomăcuțurile goale, unii dintre ei și cu vreo vânătaie de la vreun părinte alcoolic. Cum să-i cert că nu și-au făcut temele când el n-are nici masă ca lumea acasă pe care să scrie? Cum să vreau să aibă caiete curate când el nici creion nu are sau pix? El vine micuțul de drag la școală, că speră să-i fie mai bine în viață și să scape de sărăcia din casa de acum. Dar pentru cei mai mulți visul asta este rapid spulberat.” (învățătoare, învățământ simultan)
Rezultatele care se opun greutăților din mediul rural
Peste 50% dintre școlile din programul „Pâine și mâine” raportează o prezență a copiilor de 99% la școală, astfel copiii din comunitățile rurale își doresc să meargă la școală, chiar dacă au nenumărate dificultăți. Atât masa caldă, cât și orele remediale îi ajută foarte mult în prevenirea abandonului școlar, profesorii raportând o creștere semnificativă a prezenței copiilor la școală (cu mai mult de 40%).
De asemenea, rezultatele școlare ale copiilor din program s-au îmbunătățit pentru cel puțin 70% dintre copii: 82% dintre elevi şi-au îmbunătăţit rezultatele la limba română, iar 85% dintre copii şi-au îmbunătăţit rezultatele la matematică. Astfel, programul „Pâine și mâine” are un impact semnificativ asupra celor 1.030 de elevi de școală primară din 12 județe ale țării.
Andra vrea să devină învățătoare, iar Ana-Maria, polițistă
Andra și Ana-Maria învață la o școală dintr-un sat din județul Dolj. În școala lor, elevii învață în sistem simultan, ceea ce înseamnă că un singur cadru didactic desfășoară orele cu mai multe clase deodată, în aceeași încăpere. Pășim ușor în sala de clasă și vedem exact cum decurge ora – în partea stângă, clasa pregătitoare și clasa întâi lucrează împreună la ora de dezvoltare personală; pe mijloc sunt elevii de clasa a doua, care scriu de zor pe portative la ora de muzică; iar în dreapta, elevii de clasa a treia și a patra au ora de educație civică. În tot acest timp, doamna învățătoare jonglează cu materii, fișe de lucru și mânuțe ridicate.
Andra și Ana-Maria își iau un pic privirea din manualul de educație civică și ne spun despre visurile lor: Andra își dorește să devină învățătoare, iar Ana Maria polițistă. Tot ele ne fac semn către o băncuță mai îndepărtată, unde fratele lor mai mic, Valentin, colorează concentrat un greiere și o furnică. Acasă mai au o soră mai mare, una mai mică și încă un frate sau o soră pe drum.
În ultimul an școlar, copiii au făcut parte din programul Pâine și Mâine. Prin program, elevii beneficiază de două ore suplimentare la școală, în care primesc ajutor la teme și șansa de a recupera lacunele de la clasă. În cele două ore, clasa cu cele 5 stadii de învățare, se împarte la două cadre didactice, astfel că cei mici pot aprofunda un pic mai bine materia, iar doamnele învățătoare pot acorda mai multă atenție fiecărui elev în parte.
Dar partea preferată a copiilor nu este aceasta, ci masa caldă pe care o primesc zilnic, tot prin intermediul programului. Pentru mulți copii din mediul rural, masa primită la școală este singura masă din zi.
Ce este 3,5% și cum funcționează
Orice ajutor poate face o diferență imensă, iar educația este singură șansă pe care o au pentru a-și construi un viitor un pic mai blând. În această perioadă, se poate redirecționa 3,5% din impozitul pe venit într-un minut, formularul poate fi completat direct aici.
Orice cetățean român cu venituri declarate plătește la stat un impozit pe venit. Din acest impozit, cetățenii pot redirecționa 3,5% către o fundație/organizație neguvernamentală (ONG) în misiunea căreia cred. Neredirecționat, acest procent va ajunge la stat, unde nu există o vizibilitate asupra modului în care banii vor fi cheltuiți.
