Analiza Soter&Partners
Potrivit raportului din acest an al Comisiei Europene privind trendurile de taxare la nivelul Uniunii Europene, România a colectat în anul 2020 la bugetul de stat venituri în valoare de 26,3% din PIB, alcătuite din impozitele directe, indirecte, precum și din contribuțiile sociale, indicator ce o plasează pe locul 26 la nivelul UE. Cel mai mare procent este înregistrat pe direcția contribuții sociale, în valoare de 11,1%.
Pentru a crește veniturile la bugetul de stat, prin intermediul Ordonanței nr. 16/2022 publicată la mijlocul lunii iulie în Monitorul Oficial, sunt prevăzute o serie de modificări semnificative, precum cele ce țin de regimul microîntreprinderilor, taxele, sau impozitele pe venit și contribuții sociale. Unele dintre măsuri au intrat deja în vigoare începând cu 18 iulie și 1 august, însă marea majoritate au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023.
De ce are nevoie România de o restructurare a sistemului fiscal. Ce categorii sociale vor fi afectate
Unul dintre cele mai dezbătute aspecte privind sistemul fiscal din România este fiscalizarea excesivă a salariilor mici și medii, motiv pentru care reprezentanții mediului privat pun în aplicare pentru angajați soluții precum PFA pe normă de venit, contracte pe drepturi de autor sau tichetele cadou. Ca urmare a presiunii venite din partea mediului privat, autoritățile au stabilit diverse prevederi pentru îmbunătățirea tratamentului fiscal, printre cele mai controversate fiind scutirea de la plata impozitului pe salariu și a contribuțiilor sociale pentru industria de construcții, cea a agriculturii și cea alimentară.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a luat angajamentul de a elimina astfel de distorsiuni privind impozitele din mediul economic, mai exact reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025, și reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit si contribuțiile sociale, cu aplicare de asemenea din 2025.
„Aceste angajamente pe termen lung obligă România la o restructurare a sistemului fiscal. Eliminarea facilităților fiscale existente, chiar și graduală, nu va rezolva problema fiscalizării excesive a salariilor mici din România. Sistemul trebuie reformat în așa fel încât anumite obiective să fie atinse, precum:
– angajații cu salarii mici să nu aibă cea mai mare sarcină fiscală;
– beneficiile și drepturile sociale să fie bazate pe contribuții directe, personale;
– persoanele fizice să fie atrase către statutul de angajat, care le oferă cea mai mare protecție din punct de vedere social, al sănătății și al pensiei și să nu opteze pentru sisteme alternative de plată, care să le ofere un câștig imediat mai mare, dar cu prețul ulterior al pensiei mici”, explică Romulus Badea, Tax Partner, Soter & Partners.
În spațiul public, au fost vehiculate mai multe variante privind reforma sistemului fiscal, iar una dintre cele mai des amintite este cea a implementării unui sistem de impozitare progresivă, ce ar presupune o sarcină fiscală mai mare pe contribuabilii cu venituri peste anumite plafoane.
„O astfel de măsură este teoretic posibilă, însă cei care obțin venituri mari și foarte mari cel mai frecvent nu sunt salariați. Câștigurile lor sunt din zona capitalurilor și nu a salarizării. În plus, persoanele fizice care sunt în poziții de management și care au câștiguri mari s-ar îndrepta către alte forme de exercitare a activității, cum sunt de exemplu microîntreprinderile”, adaugă Dan Manolescu, Tax Partner, Soter & Partners.
Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, modificarea Codului Fiscal conform OG nr. 16/2022 ar urma să aibă un impact bugetar de 2,2 miliarde de lei în anul 2022, respectiv 13,4 miliarde de lei în anul 2023.
