Problemele economice ale părinților afectează educația copiilor – adevărul de ordin general este confirmat prin particularități identificate de „Evaluarea rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de Covid-19 din România”, realizată de UNICEF. Evaluarea se face periodic: prima ediție a fost în faza de început a crizei, a doua, în perioada de vârf, a treia, în perioada premergătoare sfârșitului stării de urgență și începutului stării de alertă. Sunt intervievați actori din domeniile social, economic, administrativ etc. din mai multe județe și din București: 186 de răspunsuri valide în ediția la zi. Problemele cele mai grele ale momentului au fost indicate „pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru”.
Sub aspect economic, evaluarea UNICEF analizează date furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale privind încadrarea în muncă în plină pandemie, la trecerea din prima în a doua perioadă de stare de urgență (16 aprilie 2020) și în săptămânile imediat următoare, respectiv, precedente. Dacă la mijlocul lui aprilie erau raportate 901.623 contracte de muncă suspendate și 233.798 încetate, la 30 aprilie 2020, numărul contractelor de muncă suspendate scăzuse la 725.200, în timp ce contractele de muncă încetate crescuseră la 276.459. Creșterea contractelor de muncă încetate era deci de 42.661 la sfârșitul lunii față de mijlocul lunii, iar față de începutul aceleiași luni, creșterea era aproape triplă – 120.784. Scăderea contractelor suspendate a continuat în prima jumătate a lunii mai, cu 267.969, așa cum a continuat și creșterea contractelor încetate, cu 58.575. În ansamblu, evaluarea făcută de UNICEF semnalează că în perioada 1 aprilie-15 mai 2020, „numărul contractelor de muncă încetate a fost în continuă creștere”, într-o lună și jumătate creșterea fiind de 2,3 ori. Contractele de muncă suspendate în aceeași perioadă, arată evaluarea UNICEF, au avut o evoluție oscilantă, „cu o creștere în prima parte a lunii aprilie, când România se afla la începutul crizei cauzate de Covid-19, iar măsurile restrictive au dus la o scădere a activității economice la nivel național, cu o scădere la finalul lunii aprilie, când au fost anunțate măsurile de relaxare începând cu jumătatea lunii mai, urmată apoi de o nouă creștere la începutul lunii mai și apoi de o scădere până pe 14 mai”. Lărgind aria investigației, evaluarea UNICEF semnalează că „raportat la datele din februarie, după izbucnirea pandemiei de Covid-19, numărul contractelor suspendate sau încetate a crescut de aproape patru ori”.
Consecințele din planul stării economice a familiilor se regăsesc în puterea lor de a ține pasul cu cerințele școlii desfășurate în condițiile impuse. „Închisă” de la 11 martie la nivelul aparenței și la cel al exprimării devenite repede șablon, școala a continuat de fapt în condiții agravate de constrângerile economice survenite asupra părinților. Școala s-a scumpit dintr-odată, pentru că a necesitat instrumente tehnice care să-i asigure funcționarea. În același timp, toți cei aflați în plin proces de învățământ, inclusiv general-obligatoriu gratuit, s-au văzut trecuți la forma de învățământ la distanță, o formă cu precădere accesibilă oamenilor care dețin mijloace de (auto)susținere. Pentru părinții beneficiari social, s-au oprit și formele de sprijinire a copiilor, cum sunt masa de prânz și îndrumarea la lecții prin „școala după școală”. Nu sunt cunoscute rezultate ale unor comparații între compensațiile salariale acordate părinților rămași acasă cu copiii și costurile școlii făcute de acasă, cu tot ce presupune ea.
În acest context socio-economic, edițiile evaluării făcute de UNICEF indică o creștere constantă a percepției la nivel comunitar a faptului că furnizarea serviciilor educaționale a fost afectată negativ de criză. Ponderea răspunsului afirmativ la întrebarea „Considerați că furnizarea serviciilor de educație la nivelul comunității dvs. a fost afectată?” a crescut de la 70% dintre cei chestionați în runda 1 la 79% în runda 2 și la 90% în cea mai nouă ediție. Explicația, apreciază realizatorii evaluării, „este bazată și pe semnalarea unor probleme legate de educația online”. Principalele obstacole identificate în calea acestei educații sunt accesul limitat la echipamente IT (indicat ca atare în proporție de 78%) și accesul la internet (74%).
În pregătirea viitorului an școlar, se vorbește insistent despre asigurarea de dispozitive IT pentru elevi. În mod corespunzător, sunt necesare măsuri care să-i ajute pe părinți în susținerea participării copiilor la forma de școală impusă de vremurile actuale și de perspectivă.
