Școala în pandemie, privire dinspre business

Jumătate dintre elevi nu au înțeles lecțiile predate online. „Reîntoarcerea copiilor la școală în septembrie 2020 înseamnă reorganizarea școlii conform realităților sociale și economice deternimate atât de pandemie, cât și de noile norme de funcționare socială și economică”. Semnalarea vine dinspre mediul de business. O face Coaliția pentru Dezvoltarea României, în urma unei cercetări asupra desfășurării școlii online, din momentul opririi activității în clase la 11 martie 2020.

Deoarece Coaliția pentru Dezvoltarea României cuprinde ca reprezentare esența mediului de afaceri de la noi – Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Patronală Concordia (CPC) – analiza poate fi considerată o privire dinspre business asupra școlii, în ideea că de felul cum cum sunt educați și formați copiii și tinerii depinde integrarea lor în activitatea economică. E o privire asupra școlii din trei perspective, a elevilor, a părinților și a profesorilor (8.972 în total) într-un moment critic. Dintre răspunsurile la temele transversale adresate fiecărei categorii (Când a început şcoala online? Cât timp de-a lungul unei zilei au dedicat școlii online? Numărul de ore prevăzut în planul-cadru pe fiecare materie și orele alocate activității online coincid? Cât din materia școlară planificată nu a fost parcursă în timpul școlii online? Sunt multe goluri în învățare pe care le recunosc actorii principali? Ce a adus bun și care au fost provocările școlii online?), unele sunt de natură să pună serios pe gânduri asupra seriozității și eficienței desfășurării școlii online.

Dacă declarația este obiectivă, atunci e îngrijorător că o treime dintre elevi (33%) au început școala online abia în mai. Numai pe trei sferturi părinţii (71%) și profesorii chestionați (78%) consideră că școala online a început chiar de la început, din martie.

51% dintre elevii subiecți ai cercetării spun că „nu au înțeles suficient de bine o parte dintre lecțiile predate”. 63% dintre părinții respondenți „își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că e posibilsă fi rămas materie neacoperită, iar copiii ar putea avea goluri în învățare”. 37% dintre profesori consideră că ar trebui să reia materia predată online pentru mai mult de o treime dintre elevi. Numai o cincime (21%) dintre profesorii respondenți apreciază că lecțiile nu trebuie reluate, pentru că materia predată a fost asimilată suficient de bine de mai mult de 90% dintre elevi.

În cea mai mare parte, elevii declară că au făcut zilnic una-două ore la ciclul primar și până la trei ore, la liceu și la gimnaziu. Cercetarea are particularitatea că investighează cât anume s-a lucrat zilnic la disciplinele de învățământ care contribuie la cultura generală, la educația și formarea pentru integrare economico-socială. La disciplinele fundamentale, limba și literatura română și matematică, elevii declară că au făcut în general câte două ore pe săptămână, în condițiile în care planurile-cadru prevăd câte patru ore și, la ciclul primar, chiar mai multe. La liceu, abia un sfert (24%) dintre elevi au făcut două-patru ore de română pe săptămână. La istorie, informatică, TIC, fizică, geografie, chimie, biologie, limbi moderne, jumătate spre trei sferturi dintre elevii chestionați spun că au făcut numai una-două ore săptămânal, în timp ce în jurul a un sfert dintre ei nu au făcut nimic (de la 16% fără vreo oră de TIC la 25%, nimic la chimie, 23%, nimic la fizică, 21%, nimic la biologie). Din perspectiva părinților, aproape jumătate dintre copii (46%-48%) au făcut una-două ore de română și matematică pe zi. La unele discipline, conform declarației părinților, copiii nu au făcut nicio oră în proporție de peste o treime (34% la biologie, 38% la informatică și TIC, 39% la fizică), până spre jumătate (44% la chimie).

Statistica școlii făcute în cel mai bun caz pe sărite dacă nu deloc nu are cum să cuprindă lecțiile, evaluările, examenele naționale desfășurate cu grija chiar delcarată de a fi formale, numai să treacă odată. Și au trecut, cu note la tocmeală și fără corigenți, cu medii mari și cu avalanșă de zece la bacalaureat și la evaluarea națională, cu mulți admiși în facultăți. Urmările se vor vedea în timp, când condițiile de acum vor fi rămas în urmă și în fața celor trecuți prin școală în aceste condiții se vor afla cerințele societății, ale economiei, ale vieții în general.