Studiu Forvis Mazars
Forvis Mazars, lider internațional în servicii de audit și asigurare, taxe și consultanță, în parteneriat cu EMIS, lansează studiul CEE Strategic resilience in banking: outlook 2025, o analiză amplă care evidențiază modul în care băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au combinat profitabilitatea, capitalizarea solidă și digitalizarea accelerată pentru a deveni actori-cheie în peisajul financiar european.
Acoperind șase piețe-cheie – Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia – studiul oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției sectorului, bazată pe date, analize de reglementare și tendințe în transformarea digitală.
Între 2021 și 2024, activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu mai mult de 40%, ajungând la aproape 1 trilion de euro (909,84 miliarde de euro). Marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 2,5% la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, cu mult peste pragurile stabilite de Uniunea Europeană.
România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată îndeaproape de Croația și Polonia, confirmând nivelul solid al rezervelor de capital ale instituțiilor din Europa Centrală și de Est.
„Sectorul bancar din România se află în 2025 într-una dintre cele mai solide poziții financiare din Europa Centrală și de Est, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. În același timp, gradul de penetrare a creditului la nivelul gospodăriilor rămâne structural scăzut, situându-se la 15,2% din PIB, ceea ce evidențiază un potențial semnificativ de creștere nevalorificat. Această soliditate este completată de o creștere de 34% a depozitelor populației în perioada decembrie 2021 – martie 2025, subliniind nivelul relativ ridicat de lichiditate din sistem. Prioritatea strategică a băncilor din România este de a direcționa această lichiditate către creditare și investiții sustenabile, accelerând totodată digitalizarea și consolidând managementul riscurilor și guvernanța, în conformitate cu așteptările de reglementare ale Uniunii Europene.”, menționează Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România.
Raportul evidențiază, de asemenea, modul în care regiunea ECE a traversat unul dintre cele mai dificile episoade inflaționiste din ultimele decenii. După ce prețurile au atins niveluri de două cifre, situate între 10,7% și 15,3% în 2022, băncile centrale au fost nevoite să înăsprească semnificativ politicile monetare pe parcursul anului 2023. Un an mai târziu, măsurile coordonate au condus la scăderea inflației până la o medie de 3,9%, marcând o revenire rapidă către stabilitate. Această fază de dezinflație a redefinit strategiile de politică monetară la nivel regional și a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiții de presiune.
Performanță solidă într-un mediu volatil
În pofida volatilității economice, băncile din ECE au rămas printre cele mai reziliente din Europa. Raportul evidențiază o creștere puternică a depozitelor – de 41% în Polonia și 34% în România – precum și îmbunătățiri semnificative ale eficienței operaționale și ale calității activelor. Nivelul creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate piețele, Croația reducându-și rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%, ceea ce confirmă soliditatea financiară a sectorului și eficiența managementului riscurilor.
Raportul atribuie aceste rezultate unei supravegheri prudențiale solide, existenței unor rezerve de capital conservatoare și dezvoltării unei culturi de reglementare tot mai sofisticate la nivel regional. În ansamblu, acești factori au permis băncilor să gestioneze șocurile inflaționiste de după pandemie și incertitudinile globale, menținând totodată traiectorii de creștere sustenabile.
„Sectorul bancar din ECE a evoluat de la o poveste a convergenței la una a leadershipului. Susținute de o profitabilitate solidă, o supraveghere prudențială riguroasă și un accent clar pe transformarea digitală și de reglementare, băncile din regiunea noastră demonstrează că reziliența strategică nu este doar un concept, ci un avantaj competitiv măsurabil.”, explică Małgorzata Pek, Partner & Financial Services Leader, Forvis Mazars în Europa Centrală și de Est.
Transformarea digitală
Raportul alocă o secțiune importantă transformării digitale care remodelează industria bancară din ECE. Adoptarea inteligenței artificiale, a platformelor no-code și a soluțiilor de tip cloud hibrid a devenit un pilon al strategiilor operaționale, instituțiile de top investind tot mai mult în automatizare și inovație bazată pe date.
„Intrăm într-o eră în care presiunile de reglementare și supraveghere vor modela competitivitatea băncilor de la o regiune la alta”, afirmă Eric Cloutier, Group Head of Banking Regulations & Head of the Global Financial Services Regulatory Centre (RegCentre), Forvis Mazars. „Fragmentarea globală în domenii precum inteligența artificială, finanțele digitale și riscurile asociate terților va avea implicații majore asupra transformării digitale. Băncile care anticipează aceste schimbări și se adaptează din timp vor deveni lideri. Acest lucru presupune dezvoltarea transparenței, a rezilienței și a unei guvernanțe solide a inteligenței artificiale, rămânând totodată aliniate la reglementările europene și consolidându-și capabilitățile tehnologice și de management al riscurilor”.
Securitizarea și eficiența capitalului
Dincolo de transformarea digitală, studiul evidențiază modul în care securitizarea evoluează de la o simplă cerință de conformitate la un motor important al extinderii activității. În perioada 2020-2024, emisiunile anuale legate de securitizare din Europa au crescut cu aproape 26%, ajungând la 244,9 miliarde de euro. Băncile din ECE au participat tot mai activ la această evoluție, prin tranzacții derulate în Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria.
Perspective privind clima și geopolitica
Privind spre viitor, raportul evidențiază noi priorități de supraveghere care vor influența modul în care băncile își planifică activitatea și răspund la riscuri. În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice – de la tensiuni comerciale la sancțiuni și șocuri valutare – solicitând băncilor să își elaboreze propriile scenarii, în loc să urmeze șabloane prestabilite.
În același timp, riscul climatic devine o componentă concretă a cadrului de reglementare, nu doar un obiectiv de politică pe termen lung. Principiile ESG sunt acum integrate în modul de gestionare a capitalului, a raportării și a riscurilor. Pentru băncile din ECE, multe dintre acestea încă expuse industriilor cu amprentă ridicată de carbon, următoarea provocare este clară: consolidarea rezilienței climatice, menținând în același timp profitabilitatea și o perspectivă orientată spre viitor.
Potrivit concluziilor raportului, băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică. Capacitatea lor de a transforma presiunile de reglementare în motoare de creștere și tehnologia într-un vector al rezilienței stabilește noi standarde la nivel european.
Raportul arată că, în pofida faptului că incertitudinile geopolitice și divergențele de reglementare la nivel global vor continua să pună la încercare sistemul financiar european, băncile din ECE sunt bine poziționate pentru a-și asuma un rol de lider, printr-o combinație de prudență financiară, agilitate strategică și inovație digitală.
