Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
Până la 30 iunie, și Bucureștiul trebuie să implementeze legislația UE prin care proiectele în regenerabile să fie declarate ca prioritare pentru interesul public.
“Guvernul României trebuie să implementeze toate aceste reguli noi europene până la 30 iunie 2024. Din acel moment dezvoltarea proiectelor eoliene şi solare va trebui privită din punct de vedere legal ca fiind prioritară pentru interesul public. In Germania, această lege deja a fost aprobata”, a spus Giles Dickson, șeful Wind Europe, Asociația industriei eoliene europene, prezent la București, la Zf Power Summit.
El s-a referit la implementarea națională a noilor reguli UE care obligă guvernele ţărilor membre să simplifice procedurile de autorizare pentru proiecte din regenerabil, și a dat exemplul Germaniei, unde anul trecut s-au instalat capacități noi de 4.000 MW în eolian, lucru care s-a datorat “noilor reguli de autorizare ale guvernului care au facilitat noi proiecte eoliene”. La nivelul întregii Europe, anul trecut s-a construit o capacitate nouă în eolian de 16.200 MW, 80% din ea onshore.
“Credem că în 2024 vom avea 16 GW de eolian (nou – n.red) în UE, iar in anul 2025 acest numar va creste la 22GW si 24GW in 2026. Acest lucru se datoreaza faptului ca am accelerat autorizatiile de proiecte. Investim mai mult acum, de peste două ori mai mult în 2023 față de 2022. De asemenea, volumele de licitatii pentru instalații eoliene au crescut la 26GW in 2023 la nivel european – împărțit în mod egal pentru onshore și offshore. Ne așteptăm ca din acest an și până în 2030, UE să construiască o medie de 29 GW de proiecte eoliane noi – două treimi din care vor continua să fie onshore”, a mai spus oficialul Wind Europe.
Cu focus inclusiv pe România, Dickson a amintit că, odată rezolvate problemele de auorizare, provocarea rămâne dezvoltarea rețelelor, pentru a putea integra noile capacități din regenerabil
“Cea mai mare provocare nu mai este autorizarea, depăşim ce obişnuia să fie blocajul din autorizare. Cel mai mare blocaj acum vine dinspre reţele şi dinspre dezvoltarea lentă a conexiunilor noi onshore şi offshore. Nu investim suficient în reţele suficient de rapid pe cat se dezvoltă proiectele onshore si offshore. Transelectrica se descurca excelent in a absorbi fondurile europene, dar acest lucru trebuie facut si de distribuitori. Trebuie să dublăm investiţiile în conexiuni noi la nivelul reţelelor de transport şi distribuţie.Comisia Europeană a publicat recent Planul de acțiune privind rețelele, recunoscând importanța lor. De exemplu, există noi prevederi pentru OTS privind investițiile anticipative pentru a permite dezvoltarea rețelelor de rețea”, a mai sous oficialul Wind Europe.
Dickson s-a referit și la situația particulară a României, cu foarte multe proiecte speculative, care primesc autorizări, dar care nu se mai fac și blochează adevăratele investiții, o realitate pe care Autoritatea de Reglementare de la București vrea să i combată instituind un sistem de garanții pentru investitorii care cer avize tehnice de racordare.
“UE promovează ideea că operatorii de reţea nu ar trebui să proceseze fiecare cerere de conectare la reţea ca şi cum fiecare cerere este la fel de validă. Să ne uităm la România, Transelectrica are cereri pentru 50 GW, dar toţi ştim că mare parte din cei 50 GW sunt proiecte speculative. UE spune că nu trebuie să tratezi fiecare cerere în mod egal. Ar trebui să decizi strategic, să filtrezi, să prioritizezi şi să le procesezi pe cele care vin din proiecte care sunt mai serioase, strategice, mai mature şi cu şanse mai mari de a fi construite”, a mai spus oficialul Wind Europe.
În ciuda intențiilor și anunțurilor, anul trecut au fost instalate în România capacități noi de doar 496 MW în solar și 72 MW în eolian, potrivit unei declarații din ianuarie a ministrului Energiei, Sebastian Burduja. Este o mare diferență între ce se solicită și ce merge mai departe. „De la începutul anului 2024 avem autorizaţii de înfiinţare acordate pentru o putere de peste 130 MW, care arată practic intenţia dezvoltatorului de a construi o capacitate de producţie, versus licenţe de 10 MW. Puterea instalată care vine la licenţiat este mult mai mica decât puterea instalată care vine la autorizaţii de înfiinţare”, a spus acum câteva zile George Niculescu, președintele ANRE.