Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței cu privire la modul în care sunt organizate și funcționează ambulatoriile integrate din unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății (MS), subliniind necesitatea transformării acestui tip de asistență medicală dintr-o structură formală într-un instrument real de creștere a accesului pacienților la servicii de sănătate, reducere a spitalizărilor evitabile și utilizare eficientă a resurselor.
Auditul a vizat perioada 2022-2024, iar în cadrul misiunii au fost analizate organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate din structura celor 56 de unității sanitare subordonate MS1, investițiile realizate, dotările disponibile, resursa de personal (medici specialiști), serviciile medicale oferite în ambulatoriu, accesibilitatea acestora, precum și posibilele cazuri de spitalizare evitabile.
În perioada auditată, ambulatoriul integrat nu a fost funcțional în toate unitățile sanitare subordonate MS. Din 56 de unități sanitare cu paturi, ambulatoriile integrate au fost funcționale numai în 47 de spitale, iar trei au asigurat aceste servicii numai pentru pacienții internați. Cauzele pentru care ambulatoriile integrate nu au funcționat sunt complexe și interdependente: limitările legate de resursele umane, lipsa spațiului adecvat și particularitățile profilului medical al unităților.
Accesibilitatea la serviciile medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităților sanitare din subordinea MS a fost limitată de existența unor timpi de așteptare semnificativi pentru anumite specialități medicale. Astfel, intervalul dintre data programării și data efectivă a consultației a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect care a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienților.
Măsurile luate în perioada auditată pentru dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităților sanitare din subordinea MS nu au avut efectul așteptat privind reducerea spitalizărilor. Astfel, în anul 2024 față de anul 2022, în unitățile sanitare menționate, spitalizarea de zi a crescut aproximativ cu 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. De asemenea, numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 față anul 2022, raportat la cele cinci patologii cuprinse în lista restrânsă de coduri ICD10-AM(OECD)3. În condițiile unei finanțări insuficiente, ale deficitului de spații, dotări și medici care au asigurat servicii în ambulatoriul integrat, acesta nu a funcționat ca un filtru eficient al spitalizărilor, ceea ce se reflectă în creșterea numărului internărilor și costurilor aferente.
Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate avea un impact semnificativ asupra eficienței și sustenabilității sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalizării și gestionarea eficientă a cazurilor ce pot fi tratate în ambulatoriu. Aceasta contribuie la scurtarea timpilor de așteptare, facilitează diagnosticarea precoce și inițierea tratamentului în stadii incipiente, prevenind astfel apariția complicațiilor și necesitatea terapiilor avansate pentru pacienți. Totodată, orientarea către îngrijirea ambulatorie favorizează utilizarea mai eficientă a resurselor sistemului de sănătate, prin reducerea costurilor asociate spitalizării continue care ar fi putut fi evitate, contribuind astfel la creșterea gradului de economicitate și la optimizarea alocării resurselor disponibile.
Potrivit raportului de audit, pentru extinderea serviciilor medicale oferite în regim ambulatoriu în unitățile sanitare cu paturi este necesară o abordare integrată, care să includă aspecte privind finanțarea, investiții în infrastructură, digitalizare, resursa umană specializată și politici eficiente de accesibilitate și comunicare.
În cadrul auditului au fost adresate Ministerului Sănătății o serie de recomandări în sensul întreprinderii măsurilor necesare pentru:
- organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate în unitățile subordonate MS, astfel încât să fie asigurat accesul pacienților la servicii medicale specializate în regim ambulatoriu integrat;
- reducerea timpilor de așteptare și creșterea accesibilității pacienților la serviciile medicale din ambulatoriul integrat;
- dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat și reducerea numărului de spitalizări, ținând cont de specificul și profilul fiecărei unități sanitare.
