Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru. Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.
Cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile. “Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”, explică specialistul.
De ce ne stresăm la serviciu?
Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.
„În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres („stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres („stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc. Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului
- Ia o pauză de lucru: Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară). “După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios. Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase”, ne sfătuiește psihologul Laura Maria Cojocaru.
- Ia o pauză de atitudine: Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă. “Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute. Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm). Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor”, explică psihologul.
- Gestionează-ți mai bine timpul: Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.
- Fă-ți prieteni la locul de muncă – în felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.
- Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă. “Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere”, explică specialistul.
- Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine. “Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de NeuroProgramare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
