Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Siguranța rutieră, o șansă ratată în România
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Advertorial

Siguranța rutieră, o șansă ratată în România

Advertoria
Autor Advertoria
Publicat 23 aprilie 2025
Distribuie
siguranta-rutiera-o-sansa-ratata-in-romania
sursă foto: Envato

Țara noastră conduce topul european al accidentelor mortale, dar rămâne codașă la prevenție. În fiecare săptămână, apar noi statistici, noi victime și aceleași reacții: comunicate, promisiuni, inițiative fără urmări. Între timp, șantierele temporare rămân neprotejate, trecerile de pietoni insuficient semnalizate, iar responsabilitatea se pierde undeva pe traseu.

De ce se întâmplă asta într-o țară care are deja acces la echipamente, norme și fonduri? Pentru că siguranța rutieră nu e doar o chestiune de infrastructură, ci de voință, decizie și control în teren.

Echipamentele de semnalizare rutieră există. Întrebarea e: le folosim?

Zilnic, în orașe mari și comune mici din România, se închid benzi de circulație, se deschid șantiere, se montează indicatoare temporare. Însă de prea multe ori, aceste intervenții se fac cu improvizații periculoase sau fără echipamente conforme.Tocmai în acele locuri nesemnalizate corespunzător, o secundă de neatenție a unui pieton poate fi fatală, o reacție întârziată a unui șofer poate duce la coliziune, iar siguranța echipelor de intervenție devine extrem de precară.

România nu duce lipsă de produse — ci de un standard clar aplicat în teren. Iar acest standard poate fi atins cu ajutorul furnizorilor care nu vând doar echipamente, ci înțeleg contextul local și oferă soluții compatibile cu cerințele SEAP. Sirius Distribution este unul dintre acești furnizori, cu o gamă de produse pentru semnalizare și accesorii stradale pentru siguranța rutieră dedicate autorităților locale, firmelor de întreținere și antreprenorilor din domeniul infrastructurii.

Pe pagina dedicată găsești o selecție de echipamente conforme, structurate pe nevoile reale din teren: conuri reflectorizante pentru lucrări mobile, balize și parapete pentru delimitări temporare, semafoare LED cu autonomie extinsă, indicatoare solare pentru zone de risc pietonal, girofaruri, stâlpi antiparcare și lămpi intermitente vizibile pe timp de noapte.

Toate aceste produse pot fi achiziționate rapid și legal prin SEAP/SICAP și vin însoțite de fișe tehnice complete, inclusiv codurile CPV necesare. Mai mult, pentru a elimina orice incertitudine la momentul achiziției, Sirius oferă consultanță specializată echipelor care au nevoie de îndrumare în alegerea soluțiilor potrivite. Astfel, la recepție, nu vor exista motive pentru eventuale refuzuri sau neconformități.

Între timp, statisticile vorbesc clar: în primul trimestru din 2025, România a înregistrat 704 accidente rutiere grave, soldate cu 244 de persoane decedate și 523 de răniți grav. E o scădere de peste 20% față de aceeași perioadă din 2024 — dar cifrele rămân alarmante într-o țară care, an de an, conduce clasamentul european la decese pe șosele.

România, prima în UE la mortalitatea rutieră. Dar nu și la prevenție

De ani buni, România ocupă constant primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese provocate de accidente rutiere. Și nu pentru că lipsesc măsurile — ci pentru că rareori se aplică la timp sau în mod coerent. În ciuda unui ușor progres raportat în 2024 și începutul lui 2025, cifrele rămân dureros de mari, iar ritmul actual de scădere este mult prea lent pentru a ne scoate din fruntea clasamentului european al mortalității pe șosele.

Cele mai recente date: un progres timid, insuficient pentru reducerea numărului victimelor rutiere

Conform Eurostat și Ministerului Afacerilor Interne:

  • 77 decese la 1 milion de locuitori în România în 2024 (media UE fiind 44).
  • 1.333 de persoane au murit în accidente în doar primele 11 luni din 2024.
  • Scăderea în 2024 față de 2023 a fost de doar 3,9%, deși autoritățile vorbesc despre „trend descendent”.
  • 2024 în comparație cu 2019: -50,1% la numărul total de accidente și -19% la numărul de decese.

Iar în primele trei luni din 2025, potrivit Poliției Române, se înregistrează:

  • 704 accidente rutiere grave
  • 244 persoane decedate
  • 523 răniți grav

E adevărat, față de aceeași perioadă din 2024, mortalitatea a scăzut cu 21,5%. Dar România rămâne mult peste media europeană, iar un trimestru promițător nu anulează ani întregi de neglijență sistemică.

Pentru a ilustra concret rolul echipamentelor de semnalizare stradală, experții Sirius Distribution au creat un blog detaliat cu specificații tehnice clare și recomandări practice, bazate pe experiența lor în implementarea soluțiilor de siguranță rutieră (link to blog). Accesează-l pentru o perspectivă mai aplicată.

- Publicitate -

Principalele cauze ale accidentelor grave

Dacă privim dincolo de cifre, cauza e uneori aceeași: abateri previzibile, în zone care nu sunt bine semnalizate sau corect reglementate. Cele mai frecvente motive care au dus la tragedii anul acesta includ:

  • Indisciplina pietonilor – 20,7% din total: 146 accidente, 60 decese
  • Nerespectarea regimului legal de viteză – 19%: 134 accidente, 56 decese
  • Neacordarea priorității de trecere pietonilor – 9,4%: 66 accidente, 13 decese
  • Neacordarea priorității vehiculelor – 8,7%: 61 accidente, 16 decese
  • Indisciplina bicicliștilor – 7,4%: 52 accidente, 10 decese

Acestea nu sunt erori rare sau excepții. Sunt tipare. Și exact tiparele trebuie întrerupte — prin semnalizare corectă, prin delimitări clare ale traseelor, prin echipamente care oferă vizibilitate și predictibilitate în trafic.

De ce rămâne România pe primul loc la accidente fatale

Deși statisticile par să arate o ușoară îmbunătățire, România continuă să fie pe ultimul loc în clasamentele europene privind siguranța rutieră. Problema nu mai ține doar de cifre — ci de un tipar recurent, în care prevenția lipsește, iar intervențiile sunt reactive, nu proactive.

Statistici recente (2024–2025)

Potrivit datelor Comisiei Europene din aprilie 2025, România înregistrează cea mai ridicată rată a deceselor rutiere din UE — 25 de decese la un milion de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 20/milion. Această diferență aparent mică se traduce, în realitate, prin sute de vieți pe care le pierdem anual.

Situația devine și mai gravă dacă analizăm distribuția accidentelor: 40% dintre ele implică pietoni, iar cele mai multe se produc în zone fără semnalizare activă sau în perimetre unde lucrările rutiere sunt slab protejate. De altfel, Ministerul Transporturilor a raportat în martie 2025 o creștere cu 18% a incidentelor în șantierele care nu respectă standardele de siguranță temporară.

Așadar, bilanțul tragic al accidentelor rutiere nu este o fatalitate, ci consecința directă a neglijenței în dotarea cu echipamente de siguranță omologate. Se recurge la soluții improvizate și se ignoră complet evaluarea riscurilor specifice fiecărei intervenții de reparație sau mentenanță a drumurilor.

Unde se rupe veriga și cine răspunde

În ciuda legislației clare și a existenței unor soluții tehnice omologate, multe dintre lucrările rutiere temporare nu sunt dotate cu echipamente conforme. Acolo unde ar trebui să existe semnalizare activă, delimitatoare sau panouri vizibile, vedem conuri de plastic deteriorate, benzi uzate sau, uneori, indiferență totală din partea autorităților.

Instalarea semnalizării este adesea tratată superficial. Se montează elemente de sigurnață rutieră fără respectarea normativelor, fără autorizații prealabile și, mai grav, fără o verificare vizuală profesionistă a fluxului rutier. De aici, rezultă adevărate capcane pentru șoferi, bicicliști sau pietoni deopotrivă.

Pe deasupra, nu există trasabilitate clară în multe proiecte. Cine a ales echipamentul? Cine a decis unde să fie poziționat? Cine a verificat dacă era potrivit pentru zona respectivă? În multe cazuri, nu există un responsabil tehnic desemnat — ceea ce face imposibilă și sancționarea corectă a neglijenței.

Lipsa răspunderii produce o cultură a improvizației. Iar consecințele sunt cât se poate de concrete: accidente, procese, daune și, în cele mai grave cazuri, pierderi de vieți omenești.

De ce siguranța rutieră e o problemă colectivă, nu doar administrativă

Când vorbim despre siguranță rutieră, e ușor să arătăm cu degetul către autorități. Însă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă pe drumurile din România nu aparține unei singure instituții. Este un efort colectiv, care implică administrații locale, firme contractate pentru lucrări, echipe de pe teren și chiar cetățenii care acceptă toate aceste improvizații fără să reacționeze defel.

Drumurile sunt infrastructură, dar contează și semnalizarea

O stradă asfaltată impecabil nu reduce singură riscul de accidente. Fără semnalizare clară, vizibilă și funcțională, orice drum devine un spațiu haotic, mai ales în orașe, unde fluxul de vehicule, pietoni, biciclete și transport public se intersectează permanent.

Semnalizarea rutieră joacă un rol esențial în prevenirea abaterilor. Echipamentele de avertizare — precum semafoarele mobile, balizele, conurile sau panourile LED — nu sunt un moft, ci o condiție minimă de siguranță în zonele unde lucrările modifică temporar traseul sau vizibilitatea.

În lipsa acestor elemente, zonele urbane aglomerate devin spații imprevizibile. Orice abatere de la regulă, oricât de mică, generează reacții în lanț. Iar când lucrările rutiere sunt semnalizate prost sau deloc, efectul este același: confuzie, frâne bruște, coliziuni, pietoni nesiguri pe trecere.

Cine răspunde?

La nivel legal, există obligații clare. Autoritățile locale au responsabilitatea semnalizării corecte, iar firmele care execută lucrările trebuie să respecte standardele tehnice naționale și europene — de la SR până la EN și STAS.

Dar între responsabilitatea teoretică și realitatea din teren, distanța e mare.

Totul depinde de calitatea montajului și de seriozitatea echipelor tehnice. Dacă un con e pus într-o zonă greșită sau un panou e înclinat și invizibil noaptea, atunci acesta și-a ratat rolul de prevenție. Fiecare metru de carosabil modificat presupune o decizie practică — și acea decizie trebuie să fie luată cu multă responsabilitate.

Până nu începem să tratăm semnalizarea ca pe o parte esențială a infrastructurii — și nu ca pe un detaliu decorativ, vom rămâne blocați în aceleași statistici sumbre.

3 soluții concrete pentru o Românie cu mai puține accidente

Statistica nu se schimbă prin comunicate, ci prin intervenții reale, aplicate exact acolo unde pericolul e cel mai mare. Administrațiile locale, constructorii și companiile de întreținere a drumurilor au la dispoziție soluții tehnice concrete, de la stâlpi antiparcare pe trotuare și semafoare mobile pentru șantiere, până la panouri LED solare pentru trecerile de pietoni, care pot diminua semnificativ pericolele atât pentru participanții la trafic, cât și pentru pietoni.

1. Eliberarea trotuarelor de mașini

Blocarea trotuarelor rămâne una dintre cele mai mari surse de pericol pentru pietoni, în special în apropierea școlilor, spitalelor sau a intersecțiilor aglomerate. Un simplu obstacol pe trotuar poate să forțeze trecerea pietonilor pe carosabil, acolo unde vizibilitatea și reflexele șoferilor nu oferă nicio garanție.

O soluție eficientă și ușor de implementat o reprezintă stâlpii metalici anti-vandalism, cu prindere în beton și elemente reflectorizante vizibile inclusiv noaptea. Aceștia delimitează clar spațiul pietonal și previn accesul vehiculelor în zonele vulnerabile. Astfel, prin instalarea unor stâlpi solizi și vizibili, se creează zone pietonale sigure, care protejează copiii în apropierea școlii de pildă, sau pacienții din vecinătatea spitalelor și reduc riscul de accidente în intersecțiile aglomerate.

2. Dirijarea traficului în lipsa poliției

În lipsa unui agent de circulație, semaforizarea temporară face diferența între un trafic fluidizat și o intersecție complet blocată. Asta mai ales în zonele unde se desfășoară lucrări rutiere, unde benzile sunt îngustate sau unde accesul se face alternativ pe câte un singur sens.

Soluția, printre cele propuse de Sirius Distribution, constă într-un set de semafoare mobile LED, montate pe cărucioare independente, cu autonomie de până la 150 de ore și sincronizare inteligentă a fluxurilor de trafic. Acestea se instalează rapid și pot fi reconfigurate cu ușurință, eliminând blocajele și reducând semnificativ riscul de accidente cauzate de confuzie sau de vizibilitatea redusă, fără să necesite prezența cuiva care să dirijeze manual traficul.

3. Trecerea de pietoni care se vede și noaptea

Cel mai sigur loc pentru traversare devine cel mai periculos atunci când vizibilitatea e scăzută iar reflexele șoferilor sunt mai scăzute. O trecere de pietoni eficientă trebuie să atragă atenția în câteva secunde — altfel, se poate să fie prea târziu.

În zonele cele mai periculoase pentru pietoni, cum ar fi apropierea școlilor, pasajele sau intersecțiile aglomerate, panourile LED solare intermitente oferite de Sirius Distribution reprezintă o soluție modernă și eficientă pentru a spori vizibilitatea trecerilor. Prin atenționarea clară a șoferilor de la distanțe mari, se creează un mediu mai sigur pentru traversare, oferind pietonilor încredere și șoferilor timp suficient pentru a reacționa în siguranță.

Siguranța rutieră începe cu echipamentul corect

Când o trecere de pietoni nu e vizibilă noaptea sau când un semafor portabil cedează în mijlocul unei lucrări, problema nu mai e una de buget. E o problemă de strategie de achiziție— iar alegerea greșită începe de la lipsa informațiilor tehnice.

Nu toate echipamentele care arată la fel funcționează la fel

Două produse pot avea același aspect, dar specificații radical diferite. Vizibilitatea unui LED se exprimă în metri, nu în megapixeli. Gradul de protecție IP face diferența între un dispozitiv funcțional pe ploaie și unul care se arde la prima picătură de apă. Iar autonomia reală nu e cea „până la 150 h” din titlu, ci cea din fișa tehnică detaliată, testată în condiții de laborator.

Fără documentație completă — nu există garanții de performanță. Fără fișe tehnice, fără standarde de referință (SR, EN, STAS), orice echipament devine o improvizație, un risc.

Răspunderea nu e colectivă, e a cui a semnat

În 2025, greu mai funcționează scuzele. Cel care aprobă montajul semnează și responsabilitatea pentru produsul instalat. Iar în cazul unui incident, se caută trasabilitatea: cine a ales, cine a montat, cine a semnat recepția? Nu mai vorbim despre erori colective, ci despre decizii punctuale și consecințele lor directe.

Respectarea standardelor e obligatorie, iar consultanța tehnică nu e un serviciu premium. Într-o piață cu sute de produse similare ca design, diferențele poate că nu se văd cu ochiul liber, dar au consecințe pe teren, când uneori e prea târziu.

Siguranța rutieră se face în teren, nu prin comunicate de presă

Dincolo de strategii naționale și promisiuni anuale, siguranța rutieră se decide la fața locului. La fiecare șantier temporar, în fața fiecărei treceri de pietoni nesemnalizate, în fiecare intersecție cu vizibilitate redusă.

Ce poți face azi dacă reprezinți o primărie, o firmă sau un constructor

Ai dreptul și responsabilitatea să ceri toate informațiile de care ai nevoie. Iar dacă echipamentul de siguranță rutieră nu are fișă tehnică completă, atunci acesta nu ar trebui să ajungă pe teren.

– Cere fișa tehnică înainte de comandă

– Verifică dacă produsul poate fi achiziționat prin SEAP

– Solicită consultanță pentru configurație — și semnează recepția doar dacă documentația este completă

Sirius Distribution îți pune la dispoziție tot ce contează — de la produse conforme, până la sprijin specializat pentru alegerea, configurarea și documentarea fiecărui echipament.

Avem echipamente de semnalizare rutieră. Le folosim?

Fiecare accident rutier produs într-un spațiu urban nesemnalizat corect nu este o fatalitate inevitabilă — este rezultatul unei alegeri administrative eronate. Soluțiile există, sunt conforme, disponibile și documentate.

Avem legi clare și fonduri alocate. Obstacolul principal rămâne lipsa unei implementări consecvente și responsabile a măsurilor de siguranță rutieră. Într-un domeniu critic unde fiecare secundă contează, siguranța nu este o teorie, ci o acțiune concretă: instalare corectă, verificare riguroasă și asumarea răspunderii pentru fiecare echipament pus în funcțiune.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior dispenserul-potrivit-si-hartia-ideala Dispenserul potrivit și hârtia ideală: Ghidul complet pentru igienă eficientă și organizată
Articolul următor mic-ghid-de-accesorii-pentru-femeile-care-iubesc-confortul Mic ghid de accesorii pentru femeile care iubesc confortul
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Implicarea Filialei Județene Maramureș a UGIR în procesul de evaluare ARACIS pentru specializarea „Informatică Economică” la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” – o premieră la nivel național în domeniul Științe Economice
Economie
Consumatorii caută forme de divertisment locale și live în contextul incertitudinii globale, însă tehnologia rămâne un element esențial
Actualitate
ANCOM prelungește consultarea publică privind piața serviciilor de acces local la puncte fixe
Actualitate

RSS Știri Fotbal

  • CFR Cluj, regina Cupei! Victorie cu 3-2 într-o finală dramatică cu Hermannstadt
  • Steaua urcă pe primul loc în Liga 2! Roș-albaștrii au trecut lejer de Metaloglobus
  • Farul câștigă la limită și o trimite pe Gloria Buzău înapoi în liga secundă!
  • Etapă șocantă în Liga 2. Toate candidatele la retrogradare au câștigat!
  • Deznodământ amânat! Steaua și Csikszereda au remizat pentru a treia oară în acest sezon

Citește și

salopeta-9-min-1
Advertorial

Salopete de dama care se poarta anul acesta

5 minute
sapun lichid
Advertorial

Istoria săpunului lichid și a gelului de duș. Cum au apărut și cum au devenit produse populare?

3 minute
jocuri telefon
Advertorial

5 tipuri de telefoane potrivite pentru pasionații de jocuri

5 minute
vivre
Advertorial

Fotolii potrivite pentru orice buget: cum le alegi

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?