Simpozionul ”Casa ecologică - între vis și realitate”, ediția a XIII-a

Conf. univ. dr. Cucoșel Constantin

Președinte Filiala Județeană Maramureș a UGIR

Lucrările Simpozionului ”Casa ecologică – între vis și realitate”, ediția a XIII-a, au continuat joi, 15 ianuarie, la Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, într-o atmosferă de iarnă autentică. Într-o lume tot mai digitală, am fost fascinați de milioanele de fulgi de nea care pluteau prin aerul rece, dar calm. Peisajul de iarnă de mult așteptată ne îmbia la visare, iar inginerii sunt prin excelență cei care visează lucruri mărețe și le înfăptuiesc.

Au fost prezentate și de această dată lucrări din domeniul atât de vast al construcțiilor din lemn. Atenția masteranzilor din anul I de la masterul de cercetare ”Proiectarea avansată a structurilor din lemn și metal”, coordonați de d-na conf. univ. dr. ing. habil. Coman Mirela, s-a îndreptat în această ediție spre reabilitare și caracteristici ale noilor produse semifinite din lemn.

Mast. ing. Sava Alexandra a transformat munca de reabilitare a unei case tradiționale românești din prima jumătate a sec. XX, din Nord Vestul României, în Arta de a proteja casa. O casă este mult mai mult decât ”un acoperiș deasupra capului”. Observăm că o casă veche, construită nu în grabă și cu multă pricepere, are o ventilație naturală, un sistem de evacuare rapidă a apei pluviale, o tehnică tradițională de armonizare în construcție a pietrei cu lemnul. Parcă fiecare element structural, de la fundație la acoperiș, a fost proiectat și construit pentru a rezista rigorilor naturii. Produsul final obținut, ”CASA”, a căpătat valențe noi: legătura intimă între Om și Natură manifestată material cu noblețe, identitate culturală și durată de folosință seculară. Ceea ce se dorește prin proiectul în implementare prezentat este renovarea totală și readucerea la viață, îmbinând estetica autentică românească cu soluții tehnice de renovare -exterioare și interioare- actuale.

O altă lucrare care a impresionat profund publicul auditor a fost aceea a ”Utilizării lemnului de salcâm în realizarea echipamentelor de joacă”, elaborată de mast. ing. Sava Cristian. Frumusețea lucrării a sporit și mai mult prin prezentarea unor scurte înregistrări postate pe platforma YouTube, cu secvențe din timpul execuției în atelier a unui Ansamblu de joacă în aer liber, montajul de probă și, apoi, instalarea definitivă. Utilizarea lemnului de salcâm în realizarea unor structuri complexe, deschise, ce vor fi folosite apoi în aer liber, reprezintă o alternativă viabilă la materialele de sinteză. Durabilitatea naturală în mediu a lemnului de salcâm este cuprinsă între 20 și 40 ani, comportarea sa excelentă la solicitări dinamice precum și prelucrabilitatea bună demonstrează că soluțiile bazate pe utilizarea lemnului masiv pot fi simultan performante, sigure, durabile și estetice, servind atât unor nevoi imediate cât și obiectivelor pe termen lung de sustenabilitate.

Dar lemnul reprezintă și materialul de bază în construcția bisericilor din Maramureș. Acoperișul lor, foarte înalt, cu pantă accentuată și adesea cu două poale, a stârnit curiozitatea pentru mast. ing. Brezoczki Antonyo de a le vedea și de a le ”desface structural”. Multe dintre aceste biserici sunt monumente UNESCO, iar acoperișul este elementul central care adună într-un întreg masivitatea, funcționalitatea, durabilitatea și nevoia de exprimare estetică umană. Comunitățile locale au folosit în special stejar și molid. Lemnul de stejar are rezistență mecanică ridicată iar lemnul de molid asigură flexibilitate. Împreună, pot forma structuri înalte, acoperișuri cu pante accentuate pe care să alunece apa și zăpada.

Dl. Dan Carpov, expert Relații Internaționale din cadrul Primăriei Baia Mare, a prezentat în formă nouă, la început de an 2026, rolul autorităților publice în viața noastră socio-economică, în speță rolul pe care îl are Municipiul Baia Mare ca partener în cadrul proiectului TIMBERHAUS dar și importanța pregătirii și implicării tinerilor generații de ingineri în Viața Cetății.

Dl. conf. univ. dr. ec. Constantin Cucoșel, Vicepreședinte UGIR și Președinte Filiala Județeană Maramureș a UGIR, a apreciat varietatea temelor prezentate și, ca urmare, are motive de a fi optimist în ce privește grija pentru mediul construit. Pentru oricare proiect de restaurare este nevoie însă și de un calcul tehnico-economic. Gradul de pregătire tehnică trebuie așadar îmbinat, precum lemnul, cu o cultură financiară, cu varainte de optimizare tehnico-economică și etape de lucru.