Cristi Mois (bookingham.ro)
Doar 5% dintre români spun că iau masa singuri frecvent, iar aproape 29% spun că nu fac asta niciodată.
- Generația Z arată cea mai mare deschidere spre solo dining: 8% declară că mănâncă singuri frecvent.
- Milenialii se confruntă cel mai des cu stigmatul social: 20% spun că le e teamă că vor fi judecați dacă mănâncă singuri într-un local.
- Cele mai frecvente motive invocate pentru evitarea meselor solo sunt:
- „Prefer compania altor persoane” (36%)
- „Mă simt ciudat sau singur(ă)” (25%)
- „Îmi e teamă de a fi judecat(ă)” (8%).
Mesele solo au câștigat popularitate la nivel global, în special în țări precum Japonia, unde concepte ca „Hitori Meshi” (masa luată de unul singur) sunt complet normalizate. În Statele Unite, studiile NPD Group arată că aproape 50% dintre mesele consumate sunt individuale, reflectând un trend al independenței în acest sens. În România, însă, acest fenomen rămâne sensibil. Datele Bookingham arată că doar 5% dintre respondenți iau frecvent masa singuri, în timp ce aproape 29% spun că nu o fac niciodată.
Cât de des mănâncă românii neacompaniați la restaurant?
Deși ritmul vieții moderne ar putea sugera o creștere a meselor solo, datele spun altceva: 52,5% dintre respondenți mănâncă singuri doar „ocazional”, aproape 29% evită complet această experiență, iar doar 5% declară că iau masa singuri frecvent.
Desi solo dining-ul începe să câștige teren în România, diferențele între generații sunt evidente. Gen Z, adică tinerii între 18 și 28 de ani, se remarcă drept cea mai deschisă categorie: 8% dintre ei iau masa singuri frecvent, în timp ce aproape jumătate spun că fac acest lucru ocazional. Doar 22% spun că nu au mâncat niciodată singuri la restaurant, semn că acest stigmat începe să se estompeze în rândul tinerilor.
Milenialii, cu vârste între 29 și 44 de ani, rămân într-o zonă de tranziție:ceva mai puțin de o treime declară că evită complet mesele solo, iar puțin peste jumătate le practică ocazional. Doar 6% dintre ei spun că mănâncă frecvent singuri, ceea ce arată un echilibru între valorile tradiționale și deschiderea către noi obiceiuri.
Contrastul cel mai puternic vine din partea Gen X și Baby Boomers. Pentru cei peste 45 de ani, mesele solo sunt în continuare rareori o alegere, majoritatea preferând contextul social. Aproximativ 30% dintre aceștia evită complet această experiență, iar doar 3% declară că o practică frecvent.
Aceste cifre subliniază o realitate culturală: în timp ce tinerii români încep să îmbrățișeze ideea de a lua masa singuri, generațiile mai în vârstă continuă să vadă momentul mesei ca pe un ritual social de neînlocuit. Viitorul solo dining-ului în România pare promițător, dar schimbarea este graduală și legată profund de bagajul cultural al fiecărei generații.
„Am mâncat singură în restaurante încă din studenție și am considerat asta o normalitate. Dar dacă tinerii resimt anxietate socială în astfel de situații, poate fi o reflexie a unei societăți în care compania constantă a devenit norma.”
Adriana Sohodoleanu,
doctor în sociologia practicilor alimentare
De ce evităm mesele solo?
Motivele pentru care românii ezită să ia masa singuri țin, în mare parte, de nevoia profundă de socializare: „prefer compania altor persoane” este de departe cel mai frecvent răspuns, reflectând o cultură care încă leagă masa de un act colectiv.
Totuși, o parte importantă dintre respondenți invocă și disconfort emoțional – fie că vorbim despre sentimentul de „a te simți ciudat sau singur(ă)”, fie despre frica de a fi judecat(ă) de cei din jur. Interesant este că Milenialii par cei mai sensibili la această presiune socială, semn că imaginea publică și percepția celorlalți joacă încă un rol important în deciziile lor.
Deși într-o măsură mai mică, există și percepția că restaurantele nu sunt suficient de prietenoase cu solo diners, semnalând o oportunitate clară pentru industria HoReCa de a îmbunătăți experiența acestora.
Cum reacționează restaurantele?
Atunci când vine vorba despre mesele solo, percepția asupra personalului restaurantului poate influența puternic confortul clienților. Sondajul nostru a arătat că majoritatea respondenților, aproximativ 79%, spun că nu au observat vreo diferență în modul în care au fost tratați atunci când au mâncat singuri. Este un semn pozitiv care arată că, în linii mari, personalul restaurantelor tinde să trateze clienții solo la fel ca pe cei aflați în grupuri.
Cu toate acestea, există o minoritate semnificativă care scoate la lumină aspecte mai sensibile: 10,5% dintre respondenți au declarat că au fost tratați mai bine atunci când au fost singuri, în timp ce un alt 10,2% au simțit că au fost tratați mai prost. Această polarizare arată că experiența mesei solo rămâne diferită pentru fiecare și depinde, probabil, de factori precum tipul restaurantului, orașul sau chiar atitudinea individuală a staffului.
Experiențele negative – fie ele subtile sau evidente – contribuie la perpetuarea stigmatului social legat de solo dining. O privire încruntată, o întrebare incomodă sau o lipsă de promptitudine pot descuraja clienții să repete experiența. În schimb, micile gesturi de amabilitate și normalizarea interacțiunii pot transforma masa solo într-o experiență confortabilă și memorabilă.
Această secțiune a sondajului dezvăluie astfel o oportunitate clară: restaurantele care își doresc să atragă clienți solo trebuie să se asigure că personalul este instruit nu doar să servească bine, ci și să normalizeze cu zâmbetul pe buze acest tip de experiență.
„Pentru a normaliza mesele solo, restaurantele pot crea zone speciale, meniuri solo-friendly sau pot valida această experiență prin mesaje prietenoase. Astfel, contribuie la reducerea anxietății sociale și la formarea unor obiceiuri alimentare mai echilibrate.”
Cristian Cristea,
consultant HoReCa
Concluzie
Solo dining-ul rămâne o practică timidă în România, dominată de dorința de socializare și teama de judecată socială. Tinerii deschid drumul către normalizare, dar schimbarea este lentă. Restaurantele au șansa să accelereze această transformare prin spații prietenoase și atitudini deschise, transformând mesele solo dintr-o excepție într-o experiență firească.
Metodologie
Sondajul a fost realizat online, în perioada martie–aprilie 2025. Chestionarul a fost completat de peste 400 de respondenți, distribuiți echilibrat pe sexe și segmente de vârstă între 18 și 75 de ani. Întrebările au vizat atât frecvența meselor solo, cât și motivele pentru evitarea acestora și percepția asupra tratamentului primit în restaurante. Rezultatele au fost analizate și interpretate de echipa Except Friday în colaborare cu Bookingham, iar scorurile au fost calculate pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă „niciodată” sau „foarte inconfortabil”, iar 5 înseamnă „întotdeauna” sau „foarte confortabil”.
