Situatia in care se afla in prezent sistemul educational din Romania nu e prea imbucuratoare. Suntem primii in Europa la analfabetismul functional, la subfinantarea educatiei si la abandonul scolar. Si mai grav este poate faptul ca jumatate din cadrele didactice din tara noastra cred in dictatura, rasism, homofobie si intoleranta.
In Romania, decalajele profunde sunt o norma care atrag dupa sine discriminari, cu consecinte pe termen lung in viata copiilor. Pe de o parte, se insista asupra importantei calitatii educatiei si asupra necesitatii modernizarii si digitalizarii scolii romanesti – metode de predare, manuale scolare si programe restructurate –, pe de alta parte, nu exista un suport real pe care sa fie realizat acest plan.
In ultimii 5 ani, Ministerul Educatiei a schimbat toate programele scolare la clasele I-IV si a inceput sa le modifice si pe cele de la clasele de gimnaziu. Din pacate, profesorii nu au formarea necesara pentru a pune in practica aceste schimbari.
Mai precis, conform Institutului de Stiinte ale Educatiei, aproape jumatate dintre profesori nu au participat la programe de formare pentru implementarea noului curriculum.
E drept ca aproape toti au declarat ca au citit acasa programele la materiile pe care le predau, dar 20% dintre profesori considera ca schimbarea este doar de forma. Paradoxal, pregatirea cadrelor didactice este declarata prioritara la nivel national, insa nu exista nicio strategie care sa vizeze explicit aceasta formare.
Daca e sa ne luam dupa o analiza OECD privind Procesul de Predare – Invatare, profesorii nici nu considera ca au nevoie de asa ceva. Conform acesteia, 99,8% dintre profesorii romani se cred foarte bine pregatiti in ceea ce priveste continutul disciplinei predate, cu accent pe „foarte”. Am putea fi inclinati sa le dam dreptate, daca nu am vedea situatia reala in care se afla sistemul de invatamant.
Colac peste pupaza, un studiu realizat recent la Universitatea Babes-Bolay din Cluj-Napoca a scos la iveala realitati si mai dureroase, ce ne fac sa ne punem intrebari in legatura cu fundamentele invatamantului romanesc.
Realizat pe un esantion de 1427 de cadre didactice din clasele V-XII, alesi la intamplare din 140 de scoli din Romania, studiul a avut la baza intrebari referitoare la societatea actuala. Iata ce cred profesorii!
Aproape jumatate dintre cei intervievati se arata de acord cu un regim dictatorial, sunt pentru pedeapsa cu moartea si cred ca homosexualitatea nu ar trebui acceptata.
Continuand, aflam ca 42,5% dintre ei nu ar vrea sa fie vecin cu persoane de etnie roma, 38,3% nu ar vrea sa interactioneze cu membri ai comunitatii LGBT, iar 33,7% nu ar vrea sa aiba de-a face cu persoanele care vorbesc o alta limba.
Mai mult, 33,1% dintre participanti la studiu nu sunt de acord cu cuplurile in care partenerii nu sunt casatoriti, iar peste 50% resping persoanele care consuma droguri sau sunt dependente de alcool.
La capitolul incredere in institutiile statului, 79% dintre profesori se bazeaza pe Armata, 62% pe Biserica si doar 7% au incredere in partidele politice. Unde mai pui ca 61% cred ca sistemul de educatie romanesc este superior celui din tarile occidentale, dar era inca si mai bun inainte de ’89.
Studiul a mai aratat ca profesorii din scolile din mediul urban sunt mai toleranti decat cei din mediul rural, dar impartasesc aceleasi opinii cand vine vorba despre persoanele de etnie roma. Astfel, unul din opt profesori si-ar dori sa-i poate izola pe copiii de etnie roma in clase separate, fiind reticenti in acceptarea lor.
Concluzia principala e destul de clara – exista o problema serioasa in educatie, iar raspunderea pentru schimbare ar trebui sa fie a tuturor. Bineinteles, in moduri si cu ponderi diferite. Parintii ar putea, pe langa achizitionarea de manuale scolare, sa se implice mai activ in relatia cu scoala, sa solicite nu doar ca profesorii sa fie instruiti, ci mai ales sa stie cum sa ii pregateasca pe copii pentru societatea de azi.
De asemenea, ar trebui sa se puna accent si pe o crestere semnificativa a finantarii invatamantului, pentru a putea sustine o formare adecvata a cadrelor didactice.
