Majorarea salariului de bază nu garantează majorarea venitului salarial real. În forma analizată, proiectul poate produce scăderi nominale pentru o parte dintre angajați și pierderi reale de putere de cumpărare pentru o categorie mult mai largă.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România atrage atenția că proiectul noii legi a salarizării, în forma analizată de angajați prin Comparatorul de salarii, riscă să fie prezentat public printr-o formulă înșelătoare: creșteri ale salariului de bază care nu se traduc automat în creșteri ale veniturilor lunare totale și, cu atât mai puțin, în creșteri reale ale puterii de cumpărare.
O analiză1 realizată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), pe 41.592 de simulări salariale efectuate de angajații din sănătate, arată că proiectul noii legi a salarizării, în forma comunicată public de Ministerul Muncii la 25 mai 2026, riscă să transforme „creșterile” anunțate în scăderi efective ale veniturilor. Și aceasta în două sensuri distincte:
- în termeni nominali, chiar și în cel mai favorabil scenariu de aplicare, unul din cinci angajați ar primi mai puțin;
- în termeni reali, creșterea medie a salariului de bază nu acoperă nici măcar inflația acumulată din 2024.
Chiar în scenariul cel mai favorabil folosit de Comparator (sporuri pentru condiții de muncă la nivel maxim) 22,1% dintre simulări indică o scădere nominală a venitului net. Dacă analiza este raportată la inflația de 16%, doar 41% dintre simulări acoperă acest prag; restul de aproximativ 59% fie pierd nominal, fie cresc doar aparent, sub nivelul necesar menținerii puterii de cumpărare.
În scenariul mediu, considerat mai probabil de analiză, în care sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la 66% din nivelul maxim, situația devine mai severă: aproximativ o treime dintre simulări indică scădere nominală, iar doar 16–20% acoperă inflația, în funcție de raportarea la toate răspunsurile sau la eșantionul ponderat.
O creștere care nu acoperă inflația și care este însoțită de reducerea sporurilor pentru condiții de muncă, ture, gărzi, noapte și zile nelucrătoare nu este o creștere reală pentru angajat. Noua lege trebuie să plece de la venitul total al angajatului și de la garanția că nimeni nu pierde în mod real.
Două scăderi ascunse în spatele „creșterilor”
Pentru a înțelege corect situația reală este necesară o distincție pe care proiectul o estompează: o creștere a salariului afișat nu înseamnă automat o creștere a venitului încasat și cu atât mai puțin o creștere a puterii de cumpărare. Datele indică două categorii de pierderi:
- Scăderea veniturilor nominale. În scenariul cel mai favorabil de interpretare a proiectului (sporuri acordate la nivel maxim), variația mediană a venitului net este pozitivă (+12,1%), însă 22,1% dintre angajați înregistrează o reducere de venit. Existența unui segment consistent de perdanți tocmai în ipoteza cea mai optimistă este primul rezultat al analizei.
- Scăderea veniturilor reale. De la ultima majorare salarială (OUG nr. 19/2024, iunie 2024) și până în prezent, inflația cumulată este de circa 16% (15,89%). O creștere reală a venitului apare doar peste acest prag. O majorare medie a salariului de bază de aproximativ 19% se traduce, în termeni reali, în doar +2,7%, iar reducerea concomitentă a sporurilor poate anula complet și acest câștig.
Cu alte cuvinte, termenul „câștig” folosit în dezbaterea publică se raportează la salariul nominal. Raportat la salariul real, singura măsură relevantă pentru bugetul angajatului, proiectul, în forma analizată, nu generează creșteri.
Câștiguri și pierderi profund inegale
Chiar și în ipoteza favorabilă, efectele proiectului sunt distribuite inegal între categoriile de personal. Personalul auxiliar sanitar și profesiile tehnice subevaluate astăzi (fizicieni medicali, kinetoterapeuți, psihologi) ar înregistra cele mai mari creșteri nominale, prin ridicarea coeficienților de la baza grilei. La polul opus, personalul TESA și nemedical este singura categorie aflată, median, în pierdere indiferent de scenariu, iar medicii apar comprimați de adoptarea unui raport de ierarhizare de 1:8 în locul celui de 1:12 recomandat de Banca Mondială. Proiectul nu operaționalizează diferențierea specialităților medicale, deși aceasta era recomandată în fundamentarea tehnică a reformei.
Pierderea ascunsă: munca în ture, nopți și gărzi
Sub media venitului total se ascunde o recompunere a veniturilor: proiectul majorează salariul de bază, dar reconfigurează componentele variabile: sporul pentru condiții de muncă și recompensele pentru asigurarea continuității. Componentele de continuitate scad în 75,3% dintre comparații, iar pachetul combinat „condiții de muncă + continuitate” scade, chiar în scenariul maxim, în 53% dintre situații. Pentru medici și asistenți, peste jumătate dintre simulări pierd pe pachetul variabil, deși venitul total crește în medie. Reducerea provine aproape integral din modul de plată a zilelor libere și de sărbătoare: trecerea de la tarifele de 75%/100% la un tarif orar majorat cu doar 10%. Tocmai aceste componente remunerează munca de care depinde funcționarea neîntreruptă a spitalelor.
Referința reală: menținerea puterii de cumpărare
Pragul de 16% reprezintă cel mai bun indicator pentru necesarul real de creștere a finanțării salariilor din sănătate, în condițiile menținerii nivelului actual de impozitare a muncii. O creștere a cheltuielilor salariale cu 16% (strict pentru acoperirea inflației) necesită o finanțare suplimentară de aproximativ 4,76 miliarde lei pe an. Aceasta este referința care trebuie avută în vedere, iar distribuirea ei printr-o lege a salarizării corectată ar asigura ambele tipuri de echitate necesare: echitatea între angajații din sănătate (și față de alte sectoare) și echitatea față de toți angajații, reprezentată de menținerea puterii de cumpărare.
Proiectul poate fi corectat, la un cost rezonabil
FSSR nu contestă necesitatea reformei, ci forma actuală a proiectului. Analiza arată că riscul de pierdere este gestionabil și mai mic decât sugerează scenariile pesimiste, dacă se adoptă pachetul de corecție propus de Federație împreună cu Ministerul Sănătății. Elementele esențiale:
- niveluri minime garantate ale sporurilor pentru condiții de muncă, fără de care plafonul global transferă integral riscul asupra angajatului;
- modelul celor patru grile, care reașază o parte din diferențiere (pe tipuri de unități și risc) în salariul de bază, reducând pierderile artificiale, în special la personalul neclinic;
- introducerea reală a unor sporuri/părți din sporuri în salariile de bază prin construcția celor patru categorii de locuri de muncă;
- o formulă corectă pentru continuitate (spor de tură de 15%, tarif majorat cu 100% pentru zile libere și sărbători legale);
- o clauză de nediminuare a venitului total („niciun venit în scădere”), care doar 0,10–0,27 miliarde lei pe an în plus în sume tranzitorii, întrucât majoritatea angajaților câștigă oricum.
Rezultatul documentat: proiectul corectat de FSSR ar produce mai puțini perdanți – persoane care necesită sume compensatorii pentru a nu le scădea salariul nominal – decât proiectul actual, circa 15,9% (sau chiar 9,2% cu noile maxime), față de 22,1% în cel mai bun scenariu al formei guvernamentale.
Un avertisment vechi de un deceniu, reactualizat
Preocupările actuale se înscriu într-un fir analitic mai vechi. La adoptarea Legii 153/2017, analizele realizate în cadrul CCDSS/FSSR avertizau asupra unei dinamici în care salariile afișate cresc, în timp ce drepturile efective (prin mecanismul sporurilor raportate la baze de calcul înghețate) stagnează sau scad în valoare reală. Dinamica s-a confirmat în 2018, când o proporție majoritară a personalului primea sporul pentru condiții de muncă sub minimul prevăzut, iar plafonul global limita suplimentar acordarea sporurilor. Proiectul din 2026 reia aceleași mecanisme – plafonul global al sporurilor (acum 20%), raportarea la baze anterioare, absența unei indexări automate — ceea ce conferă avertismentelor din 2017 o relevanță reînnoită. Tiparul „salarii sus, drepturi efective jos”, semnalat acum un deceniu, se reactualizează, iar datele Comparatorului îl documentează cantitativ.
Verificare înainte de adoptare, nu corectare după
În contextul în care consultarea publică a evidențiat că 61,3% dintre angajați iau în calcul plecarea din sistemul public dacă legea nu este modificată (risc concentrat la personalul tânăr), FSSR solicită realizarea unei analize de impact oficiale, pe categorii profesionale, tipuri de unități, specialități, program de lucru și forme de continuitate. Proiectul trebuie verificat înainte de adoptare, nu corectat după ce produce efecte. Termenul-limită din perspectiva PNRR este luna august 2026; acest interval trebuie utilizat integral, pentru a nu înlocui o lege care generează mari inechități cu una la fel de problematică.
1 https://solidaritatea-sanitara.ro/studiul-evaluarea-impactului-proiectului-legii-salarizarii-2026-asupra-angajatilor-din-sanatate-vs-20-06-2026/
