Potrivit unui sondaj CURS, Klaus Iohannis e considerat principalul vinovat pentru că România nu a intrat în Schengen

Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)

Cei mai mulți dintre românii chestionați în cadrul unui sondaj CURS au susținut că președintele Klaus Iohannis e principalul vinovat pentru faptul că România nu a intrat în Spațiul Schengen. Sondajul a fost realizat în perioada 9-11 decembrie, la comanda PSD, informează G4Media.

Sondaj: Ce cred românii despre eșecul aderării la Schengen

La întrebarea „care este principalul vinovat pentru că România nu a intrat în Schengen?”, 23% dintre respondenți au spus „Klaus Iohannis”, 12% – întreaga clasă politică, 9% – Guvernul, 7% – interesele companiilor private, 7% – premierul Nicolae Ciucă, 5% – ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, și 4% – Lucian Bode (PNL), ministrul de Interne.

47% dintre respondenți au afirmat că acest eșec e cauzat mai degrabă de factori externi și 41% de factori interni.

Pe plan European, cine credeți că a ajutat mai mult România în efortul de a intra în spațiul Schengen?

Stânga europeană: 36%

Dreapta europeană: 32%
Nimeni: 21%

La întrebarea dacă România ar trebui să ia măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei în țara noastră, 56% au răspuns „da” și 40% „nu”.

Ce acțiuni credeți că ar trebui să întreprindă statul român? (ca procent dintre cei care doresc ca statul Român să ia măsuri împotriva intereselor Austriei în România)

Blocarea achizițiilor statului român de la companiile austriece: 56%
Răcirea relațiilor diplomatice cu Austria: 55%
Acțiune în justiție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): 46%
Acțiuni ale României împotriva Austriei în deciziile instituțiilor europene: 44%

La sondaj au răspuns 1088 de persoane, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor: metoda CATI.

Eșecul aderării României la Schengen, „o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești”

Însă liderii politici și politologii înclină să considere că acest eșec e din vina decidenților de la București, care au gestionat prost negocierile. În vizor sunt mai ales președintele Klaus Iohannis, principalul responsabil de politica externă a țării, Nicolae Ciucă, premierul României, și Lucian Bode (PNL), ministrul de Interne și cel care trebuia să convingă austriecii că nu noi suntem de vină pentru problema migrației, frontierele noastre fiind securizate.

„Găsesc în același timp că suntem foarte slab europeni, foarte necalificați europeni. Degeaba ne dă cineva un loc la masa unde se iau deciziile, dacă tu nu știi regulamentul de vot și nu știi cum se construiesc majoritățile unde se iau deciziile. Ce am văzut noi, a fost o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești. O decizie de acest gen necesită unanimitate”, a declarat politologul Alina Mungiu-Pippidi, pentru B1 TV.

Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei, a dat vina pe Iohannis, iar Eugen Tomac, liderul PMP, l-a acuzat direct pe Bode.

De altfel, USR și Forța Dreptei vor depune o moțiune împotriva ministrului de Interne.

„PNL în frunte cu Lucian Bode trebuie să își asume eșecul votului pentru aderarea României la Schengen. Dincolo de refuzul Austriei la acest vot, este o diplomație neîndemânatică, o diplomație și o reprezentare externă făcută de amatori pentru România, cei care ne-au asigurat luni de zile că este rezolvată problema aderării României la Schengen și în ultimul moment am văzut niște eforturi, pseudoeforturi , care aproape au intrat în domeniul ridicolului, cu oameni care se filmează cu telefonul, din PNL, la întâlniri diplomatice, cu o agitație mai mult pentru camere”, a afirmat Cătălin Drulă, președintele USR.

Ratarea aderării la Schengen e cel mai mare eșec de politică externă al României din ultimii ani, domeniu în care principalele atribuții, conform Constituției, aparțin președintelui Klaus Iohannis. Ratarea acestui obiectiv are loc pe finalul ultimului său mandat, în contextul în care, spun mai multe surse politice, Iohannis ar fi vrut să ocupe o funcție la nivel european după 2024. Oricare ar fi fost până acum șansele sale, acestea par acum compromise definitiv.