Familia rămâne cea mai importantă valoare pentru adolescenții din România, însă mulți dintre ei spun că își doresc să construiască relații diferite de cele în care au crescut. Potrivit studiului „Valori și perspective în rândul adolescenților”, realizat de World Vision România în rândul tinerilor de 16–18 ani, 59% dintre respondenți afirmă că vor să își întemeieze familii care să nu semene cu cele din care provin. În același timp, o parte dintre adolescenți spun că au fost martori în familie la comportamente precum cuvintele jignitoare, violența verbală sau lipsa de respect față de mamă – comportamente pe care astăzi le resping.
Ce valori sunt importante pentru adolescenți
Cea mai importantă valoare menționată de adolescenți este familia unită (68%), urmată de sănătate (64%), dragostea și relațiile apropiate (39%) și prietenii adevărați (31%).
Mai puțin de o treime consideră important succesul profesional (30%), aproximativ un sfert menționează independența financiară, iar alte valori sunt invocate mai rar: credința sau spiritualitatea (21%), siguranța și stabilitatea (17%), implicarea în comunitate (3%) și recunoașterea sau faima (2%).
Cum văd adolescenții „rețeta fericirii”
Pentru următorii zece ani, adolescenții spun că fericirea înseamnă în primul rând o carieră de succes (59%), o relație stabilă (57%) și stabilitate financiară (50%).
40% spun că fericirea înseamnă să facă ceea ce le place, aproximativ o treime menționează rolul familiei de proveniență și un procent similar vorbește despre libertatea de a călători. Doar 24% spun că a avea copii face parte din această proiecție a fericirii, în timp ce recunoașterea socială (14%) și contribuția la binele altora (13%) sunt menționate mai rar.
Ce comportamente din familie nu vor să repete
Unul dintre cele mai puternice semnale ale studiului privește felul în care tinerii percep respectul în familie. Întrebați ce comportamente din familia de proveniență nu ar accepta în propriile relații, adolescenții indică pe primele locuri: cuvintele jignitoare (46%), violența verbală (40%), minciuna (37%) și nepăsarea sau lipsa de implicare (32%)
De asemenea, 31% spun că au văzut în familie lipsă de respect față de mamă, față de 16% care menționează lipsa de respect față de tată.
Adolescenții susțin egalitatea între femei și bărbați
Datele studiului arată o orientare puternică spre egalitate de gen. 55% dintre adolescenți sunt total de acord și 37% sunt de acord că femeile și bărbații ar trebui să împartă egal responsabilitățile în familie.
În ceea ce privește afirmația „a avea copii este important pentru împlinirea personală”, 23% sunt total de acord, 44% sunt de acord, 26% sunt în dezacord și 7% sunt în dezacord total. Faptul că, pentru o parte dintre adolescenți, copiii nu mai apar ca element obligatoriu în definirea familiei reflectă o schimbare sociologică importantă. Modelul tradițional „cuplu – căsătorie – copii”, în care parentalitatea era considerată o etapă firească a vieții adulte, este înlocuit tot mai des de un accent pus pe stabilitatea relației și sprijinul emoțional dintre parteneri. Tendința este vizibilă în majoritatea țărilor europene, unde tinerii întemeiază familii mai târziu, pun mai mult accent pe autonomie personală și diversifică formele de viață de familie.
Importanța familiei pentru fericirea femeilor, bărbaților și copiilor
Întrebați cât de importantă este familia pentru fericirea unei femei, 52% dintre adolescenți spun că este foarte importantă, iar 43% că este importantă. Doar 4% o consideră puțin importantă și 1% deloc importantă. Pentru fericirea unui bărbat, 43% spun că familia este foarte importantă, 48% că este importantă, 8% că este puțin importantă și 1% deloc importantă. În cazul copiilor, rolul familiei este perceput ca fiind și mai important: 68% spun că este foarte importantă, 29% că este importantă, 3% că este puțin importantă, iar 1% deloc importantă.
Studiul evidențiază și diferențe de gen semnificative: 59% dintre fete, față de 47% dintre băieți, consideră că familia este foarte importantă pentru fericirea unei femei.
Cum se raportează adolescenții la viața adultă
Cei mai mulți adolescenți spun că se simt pregătiți pentru integrarea pe piața muncii: 40% afirmă că sunt foarte pregătiți pentru un loc de muncă, iar alți 43% destul de pregătiți.
De asemenea:
- 82% se simt pregătiți să ia decizii importante pentru viitorul lor
- 75% spun că sunt pregătiți să voteze informat
- 73% se simt pregătiți să locuiască independent
- 76% spun că sunt pregătiți să contribuie la comunitate
Totuși, 56% spun că nu se simt pregătiți să contribuie la viitorul țării.
Modelele de comportament ale adolescenților: familia pe primul loc, urmată de rețelele sociale
Pentru 58% dintre adolescenți, familia este principala sursă de modele de viață. La mare distanță urmează comunitatea (9%), prietenii (8%), antreprenorii (7%), școala și profesorii (5%), oamenii de cultură (4%) și artiștii sau influencerii (3%). Fetele se declară mai influențate decât băieții de familie, de școală, profesori și de oamenii de cultură, în timp ce băieții spun mai des că sunt influențați de oamenii de afaceri, de sportivi și de prieteni.
În același timp, contactul direct cu persoane din mediul apropiat (46%) rămâne principala modalitate prin care adolescenții descoperă modele de comportament, urmat de rețelele de socializare (27%), familie (18%), școală (5%) și mass-media tradițională (2%). Acest rezultat indică faptul că relațiile interpersonale concrete – interacțiunile cu membrii familiei, prieteni sau alte persoane din cercul social imediat – rămân canalul dominant de transmitere a modelelor de viață, chiar în contextul expansiunii digitale. Totuși pe locul al doilea se situează rețelele de socializare (27%), care reprezintă un canal important prin care tinerii descoperă și urmăresc modele de comportament. Acest rezultat confirmă influența ridicată a mediului digital în definirea universului cultural al adolescenților.
Webinar World Vision România despre bullying în rândul adolescentelor
În contextul Zilei Internaționale a Femeii, Fundația World Vision România organizează webinarul „Cuvinte care dor”, un eveniment online despre impactul bullying-ului asupra adolescentelor. Discuția se adresează tinerelor cu vârste între 14 și 18 ani și va aborda modul în care bullying-ul le afectează pe fete și ce pot face dacă se confruntă cu astfel de situații.
Webinarul va avea loc pe contul de Instagram al World Vision România – https://www.instagram.com/worldvisionro/, în data de 12 martie 2026, de la ora 16:30, și face parte dintr-o campanie de informare dedicată adolescentelor privind efectele bullying-ului. Invitate sunt psiholoaga Silvia Ciubotaru (In a Relationship) și activista și creatoarea de conținut Adina Oanță.
„Rezultatele studiului arată că adolescenții din România își doresc relații bazate pe respect și stabilitate, iar familia rămâne principalul reper în formarea valorilor lor. În același timp, vedem că, deși tinerii au încredere în propriile capacități, atunci când vine vorba de pași concreți către viața adultă, de la implicare civică la decizii importante, mulți dintre ei nu se simt pe deplin pregătiți. Acest lucru arată cât de important este ca părinții, școala și comunitatea să le ofere repere și sprijin în această etapă”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Metodologia studiului
Studiul „Valori și perspective în rândul adolescenților” a fost realizat în perioada 24 februarie – 5 martie 2026, pe baza unui sondaj de opinie adresat adolescenților cu vârste între 16 și 18 ani. Cercetarea a avut un eșantion de 608 respondenți, cu o distribuție relativ echilibrată în funcție de vârstă (16, 17 și 18 ani), gen și mediu de rezidență (urban/rural). Pentru asigurarea unei reprezentări adecvate a structurii populației țintă, datele au fost ponderate statistic în funcție de gen și mediul de rezidență. Chestionarul a fost standardizat, anonim și a inclus întrebări cu răspuns unic, răspuns multiplu și itemi pe scală de acord. Rezultatele studiului trebuie interpretate în contextul acestei metodologii și nu sunt reprezentative la nivel național.
Tinerii de 16–18 ani reprezintă o populație de aproximativ 650.000 de persoane și sunt prima generație de „copii europeni” ai României, născuți după ianuarie 2007. Contextul în care se formează valorile lor este marcat de îmbătrânirea demografică, de dificultățile de acces pe piața muncii, unde România are aproximativ 19% tineri NEET în grupa 15–29 de ani, dar și de schimbările privind rolurile de gen și modelul familial. Studiul amintește că rata de ocupare este de 68% în rândul bărbaților și de aproximativ 59% în rândul femeilor, iar vârsta medie la prima naștere a ajuns la 27,6 ani la nivel general, 25,5 ani în rural și 29,4 ani în urban.
