În anul 2021
– au funcţionat peste 65 mii de unități sanitare, iar unui medic (exclusiv medic stomatolog) i-au revenit, în medie, 279 locuitori
– spitalele au tratat un număr de 2,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 35 mii cazuri mai mult față de anul 2020
– pentru tratarea pacienților COVID-19 au fost alocate 17629 paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1435 paturi în secțiile ATI, potrivit INS.
În anul 2021, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății a fost marcată de evoluția pandemiei de COVID-19 și, în consecință, de măsurile autorităților centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului. În aceste condiții, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfășurat în peste 65 mii unități sanitare (53 mii de unităţi sanitare în mediul urban şi 12 mii în mediul rural), cu circa 2 mii de unități mai multe decât în anul anterior.
Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2021, de: 543 spitale, față de 535 spitale în anul 2020; 160 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai mult cu 10 unități față de anul precedent; aproximativ 14 mii de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1276 unități mai multe decât în anul 2020; peste 16 mii de cabinete stomatologice independente, cu 527 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 182 cabinete față de anul 2020. Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9,9 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 97 de unități față de anul 2020.
Dintre cele 703 de spitale, centre de sănătate cu paturi de spital și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2021, numai 350 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 272 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
Medicina primară
Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6,3 mii cabinete comparativ cu 4,1 mii cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.
Asistența medicală ambulatorie de specialitate
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce, în anul 2021, în mediul urban au funcționat 12,9 mii cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 20 ori mai mic (numai 646 cabinete), numărul mediu de locuitori 1 care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 17 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
În anul 2021, la 10.000 locuitori, în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,7 cabinete medicale independente de specialitate (față de 0,6 în anul 2020) comparativ cu 12,5 cabinete în mediul urban (11,3 cabinete în anul 2020).
Asistența medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor
Cele 703 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2021, de 135,1 mii paturi pentru internare continuă (124,9 mii de paturi în mediul urban şi 10,2 mii de paturi în mediul rural) şi de 9,9 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 410 paturi în mediul rural). În 2021, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare continuă unui număr de 2,7 milioane pacienți și servicii de internare de zi unui număr de 3,6 milioane pacienți, cu 0,5 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2020 când au fost tratați 5,8 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (133 mii paturi, reprezentând 91,4%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii de paturi (3,7%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
În anul 2021, prin Ordinul ministrului sănătății 434 din 26 martie 2021 privind aprobarea Planului de măsuri privind organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19, a fost reorganizată o rețea de unități care să asigure asistența medicală pacienților confirmați pozitiv sau suspecți cu COVID-19. În funcție de evoluția numărului de cazuri a fost necesară redimensionarea numărului de paturi atât pentru internarea continuă cât și pentru secțiile de ATI.
Aceste măsuri au făcut ca activitatea și resursele spitalelor să fie puternic influențate, structura paturilor pe specialități fiind unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești.
Astfel, un număr de 17629 paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienților COVID-19, reprezentând 13,1% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecțioase, reprezentând 23,6% din totalul paturilor COVID-19 (68,9% din totalul paturilor alocate acestei specialități) și către specialitatea pneumologie, reprezentând 12,7% din totalul paturilor COVID-19 (26,7% din totalul paturilor alocate acestei specialități). În cadrul secțiilor de ATI a fost alocat un număr de 1435 paturi pentru pacienți cu COVID-19, reprezentând 8,1% din totalul paturilor COVID-19 (24,9% din totalul paturilor ATI).
Sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților COVID- 19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparținând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienților COVID-19 cu 282 de paturi de îngrijire continuă.
Durata medie de internare a fost, în 2021, de 7,7 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 10,6 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 182,3 zile/pacient în unități medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 151,4 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 25,6 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Personalul medico-sanitar
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2021, sistemul de sănătate a dispus de 68,8 mii medici, în creștere cu 3,0 mii medici față de anul 2020; de 20,0 mii medici stomatologi, în creștere cu 1,5 mii medici stomatologi față de anul 2020; de 21,5 mii farmacişti, în creștere cu 2,0 mii farmaciști față de anul precedent; de 155,6 mii personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2,9 mii față de anul 2020 şi de 76,1 mii personal sanitar auxiliar, în creștere cu 2,1 mii față de anul 2020. În anul 2021, au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public și privat un număr de 2,4 mii fiziokinetoterapeuți (cu 0,2 mii mai mulți față de 2020) și 18,0 mii asistenţi medicali cu studii superioare (cu 1,2 mii mai mulți față de 2020).
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,6%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciștilor de 89,8%.
În anul 2021, față de anul 2020, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 3020, din care, 2080 medici rezidenți (68,9%), cele mai evidente creșteri fiind direct corelate cu pandemia de COVID-19 și evidențiate de creșteri ale numărului de specialiști în principalele specialități medicale implicate în tratamentul pacienților COVID-19 și în activitățile de gestionare a răspândirii virusului. Specialitățile medicale cu rol important în gestionarea pandemiei COVID-19 care au înregistrat creșteri ale numărului de medici, în anul 2021 față de anul 2020, au fost: boli infecțioase unde numărul medicilor a crescut cu 14,3%, pneumologie cu o creștere de 11,9%, anestezie și terapie intensivă cu o creștere de 8,7%, epidemiologie cu o creștere de 8,6% precum și specialitățile sănătate publică și management cu o creștere de 14,6% și igienă cu o creștere de 19,0%. Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.
Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2021, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medi co-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 10 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,7 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 7 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de 4 ori mai mulți locuitori 1 unui farmacist, față de mediul urban.
