Autori: Raluca Popa, Partener, Consultanță fiscală, EY România
Claudia Chiran, Senior Manager, Consultanță fiscală, EY România
Claudia Chiran
La nivel global și în Uniunea Europeană, investițiile în cercetare și dezvoltare (C&D) sunt recunoscute drept un motor-cheie al inovării, creșterii economice și competitivității. Rapoartele Băncii Mondiale și ale OCDE indică o tendință clară de creștere a utilizării stimulentelor fiscale pentru a încuraja companiile să investească în activități de C&D și pentru a reduce costurile asociate acestora.
România dispune de un cadru fiscal atractiv pentru stimularea cercetării, atât pentru impozitul pe profit cât și pentru impozitul pe venit, astfel:
- Impozit pe profit: deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de C&D – care generează un beneficiu efectiv de aproximativ 8% din cheltuielile eligibile. Din 2026, acest beneficiu a fost majorat la 10% din cheltuielile eligible
- Impozit pe venit: scutirea de impozit pe venit pentru angajații implicați în proiecte de cercetare-dezvoltare. Această facilitate este de altfel singura alternativă disponibilă pentru impozitul pe venit, după eliminarea scutirii pentru activitățile de software development.
Cu toate acestea, România se situează printre ultimele state membre ale UE ca nivel al investițiilor în cercetare-dezvoltare raportate la produsul intern brut. Strategia Națională pentru perioada 2022–2027 stabilește ca obiectiv atingerea unui nivel de 1% din PIB alocat cheltuielilor de C&D din sectorul privat până în 2027. Totuși, conform raportului Comisiei Europene publicat în 2025, progresele României rămân limitate comparativ cu media Uniunii Europene.
Pentru ca stimulentele fiscale să producă efecte reale, este nevoie nu doar de prevederi legale, ci și de stabilitate, claritate în aplicare și mecanisme funcționale care să transforme intențiile strategice în investiții concrete și sustenabile în cercetare și inovare.
Ori, deși facilitățile fiscale erau disponibile încă din anul 2016, acestea nu erau susținute de un mecanism practic de implementare care să le ofere contribuabililor confort cu privire la eligibilitatea proiectelor derulate.
Abia în anul 2022, deci 6 ani mai târziu, s-a înființat un Registru al experților care poate certifica încadrarea activităților de cercetare‑dezvoltare. Astfel, s-a instituit un mecanism operațional de certificare, care permite contribuabililor să solicite efectiv certificarea activităților de cercetare-dezvoltare în vederea accesării stimulentelor fiscale.
Astfel, doar din 2023 cadrul legal și realitatea administrativă au devenit aliniate. Consecința practică este evidentă: numărul de companii care accesează această facilitate fiscală a crescut semnificativ, ca și valoarea beneficiilor fiscale obținute.
Pe baza rapoartelor anuale privind activitatea de expertizare în vederea certificării activităților de cercetare-dezvoltare (informații publice disponibile pe website-ul Ministerului Educației și Cercetării) am făcut o analiză a evoluției companiilor care au aplicat pentru certificarea proiectelor de C&D și a cheltuielilor aferente activitiăților de C&D expertizate din 2023 până în 2025.
2023 – Anul de debut: testarea mecanismului
În 2023, primul an de aplicare, un număr limitat de 15 companii au apelat la certificarea proiectelor de C&D.
Valoarea cheltuielilor eligibile aferente facilității fiscale pentru proiectele certificate a fost relativ redusă, de aproximativ 14,4 milioane RON. Profilul companiilor care au utilizat mecanismul de certificare a fost preponderent format din firme din IT, software și inginerie, gaming și câteva companii din domeniul industrial și farmaceutic.
Structura proiectelor certificate în 2023 indică o fragmentare accentuată, în special pentru companiile din domeniul software și farmaceutic, unde activitățile de C&D au fost împărțite în numeroase proiecte de dimensiuni reduse.
2024 – Accelerarea adopției
Anul 2024 marchează o schimbare structurală majoră. Numărul companiilor certificate a urcat la 39 (aproape s-a triplat), iar valoarea cheltuielilor eligibile aferente facilității fiscale de C&D a ajuns la aproximativ 312,7 milioane RON, cu o creștere de peste 2000% față de anul precedent. Certificarea este utilizată nu doar punctual, ci pentru portofolii de proiecte de inovare.
La nivelul proiectelor, se observă două tipare distincte: pe de o parte, companii care certifică un număr mare de proiecte cu valori individuale moderate – caracteristic industriilor IT, gaming și servicii digitale – și, pe de altă parte, companii care certifică un număr mai redus de proiecte, dar cu bugete semnificative per proiect, caracteristice sectorului automotive și ingineriei avansate.
2025 – Maturizarea mecanismului
În 2025, numărul companiilor care au apelat la certificare a ajuns la 45, iar valoarea cheltuielilor eligible aferente facilității fiscale de aprox. 816 milioane RON depășește semnificativ nivelurile anilor anteriori. Apar proiecte de anvergură foarte mare, în special în IT și securitate cibernetică, dar și automotive și telecom, care concentrează o parte importantă din valoarea totală certificată.
Comparativ, între 2023 și 2025, numărul companiilor certificate a crescut de aproape trei ori, în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile este de peste 55 de ori mai mare. Acest ritm indică atât încrederea crescută a companiilor în mecanismul de certificare, cât și profesionalizarea proceselor interne de documentare și susținere a activităților de C&D.
Se observă, de asemenea, că mecanismul de certificare și investiția în cercetare sprijină atât grupurile multinaționale, cât și companiile românești cu profil inovator.
Deși inițial perceput ca un mecanism nou și insuficient testat, certificarea proiectelor de C&D este un instrument esențial pentru susținerea investițiilor în inovare. Analiza perioadei 2023–2025 evidențiază nu doar o creștere accelerată a valorilor certificate, ci și o sofisticare semnificativă a modului în care companiile își structurează activitățile de cercetare‑dezvoltare.
În ciuda acestor evoluții evident pozitive, numărul companiilor care aplică rămâne totuși unul modest la nivel național. Trebuie să ținem cont de faptul că dintre cele 45 de companii care au solicitat certificarea activităților în anul 2025, numai 21 au accesat facilitatea pentru prima dată. Restul de 24 sunt companii care parcurseseră deja acest exercițiu în 2023 și/ sau 2024.
În perspectiva anilor următori, ar trebui ca numărul companiilor/ proiectelor certificate să continue să crească, pentru a genera un impact pozitiv real în economie.
Creșterea utilizării stimulentelor pentru cercetare‑dezvoltare poate fi susținută de două elemente-cheie: în primul rând, o bună înțelegere a conceptului de C&D de către companii, care, din experiența noastră, este de multe ori interpretat de o manieră restrictivă. În al doilea rând, este important de menționat faptul că începând cu 2026, s-a introdus un nou mecanism de acordare a stimulentului pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare sub forma unui credit fiscal de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile, față de 8% până în 2025, mecanism care nu doar că aduce un beneficiu fiscal superior, dar poate fi aplicat de către companiile supuse impozitului minim global.
