Protecția personalului de la Spitalul Județean din Suceava, cu excepția unor angajați din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, era „inadecvată, necorespunzătoare și improvizată”.
În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID, „nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor”, arată un raport transmis ministrului Sănătății de către secretarul de stat Ionel Oprea, care a condus echipa militară ce a asigurat temporar conducerea spitalului, potrivit Gazeta de Sud.
Epidemia la Suceava
- Suceava este în continuare cel mai mare focar de coronavirus din țară, cu un bilanț de 3.317 cazuri de îmbolnăviri. Câteva sute dintre cei infectați au fost chiar cadre medicale.
- Suceava a fost primul oraș din România care a intrat în carantină totală, la finalul lunii martie. Va ieși din carantină pe 15 mai.
- Spital decorat de Klaus Iohannis. Cu un an în urmă, în aprilie 2019, Spitalul Județean din Suceava era decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler.
- Vasile Rîmbu, managerul suspendat al spitalului din Suceava, la un pas de a fi ministrul Sănătății. De altfel, Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Județean din Suceava până la finalul lunii martie, când Nelu Tătaru a cerut suspendarea lui, a fost la un pas de a deveni ministrul Sănătății în toamna trecută, după ce Guvernul PSD a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ce nereguli a găsit Ministerul Sănătății la Suceava
Conform raportului transmis ministrului Sănătății de către secretarul de stat Oprea, la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava au fost depistate mai multe deficiențe privind planificarea reacției și protecției față de criza sanitară COVID-19, precum și în alertarea și antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19.
Conducerea instituției nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. Structura funcțională a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava era redusă, iar sectoarele în care erau internați pacienții COVID -19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ și logistic funcționau la o capacitate de „avarie” datorită asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului.
- Ministerul Sănătății a mai constatat că protecția personalului, cu excepția unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, era inadecvată, necorespunzătoare, improvizată. În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor.
- Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă și nu a reușit să acopere, în timp util, necesitățile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgență, la nivelul secțiilor (cazuri medii-severe) și secției ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesitățile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei COVID-19, etc.).
Ce măsuri au luat militarii la Spitalul Județean Suceava
- Principalele obiective ale misiunii echipei desemnate de ministrul Sănătății pentru preluarea conducerii în focarul de la spitalul județean au fost acelea de stingere a focarului epidemiologic, operaționalizare a unității sanitare și adaptare a acesteia la perioada epidemică, precum și de creare a compartimentului de recoltare-procesare și stocare plasmă terapeutică COVID-19, la Centrul de transfuzii județean. De asemenea, o componentă importantă a reprezentat-o și comunicarea atât internă, cât și cea externă.
- În timpul misiunii, echipa condusă de secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății a luat măsuri privind protecția individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcționale specifice, carantinarea instituționalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecție individuală și a circuitelor funcționale de către angajații spitalului.
- Conducerea militară a spitalului din Suceava a elaborat Planul etapizat de operaționalizare graduală a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou”, pentru atingerea capacității de răspuns maximal și s-au întocmit, avizat și implementat procedurile, protocoalele și ghidurile de practică – în diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților COVID-19. A fost testat întreg personalul medical și a fost crescută capacitatea de testare SARS-COV 2 a unității.
- Au fost luate o serie de măsuri și la nivelul secției ATI, care au dus la creșterea capacității secției ATI atât din punct de vedere al spațiilor, numărului de paturi și a capacității de ventilare.
- A fost proiectat un pavilion de triaj-admisie – TI pentru sectorul Boli infecto-contagioase și mai multe unități modulare de acces protejat pentru personalul spitalului (garderobă + sector echipare protecție – decontaminare – pentru fiecare acces/circuit în spital).
A fost asigurată colaborarea cu structurile administrative locale și informarea oportună a populației din regiune și la nivel național.
- Pe data de 1 mai 2020 „a fost predat un spital funcțional noii conduceri interimare care este legitimă și beneficiază de încredere și susținere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experiență competentă managerială, are planuri clare, sistematice – de acțiune, obiective bine stabilite, are autoritate și potențial de conducere corespunzător”.
- Au fost reluate și activitățile Consiliului medical, Comitetului director la nivel corespunzător solicitărilor și s-a intensificat colaborarea cu membrii Consiliului de administrație al spitalului. Documentele administrative – ROI, ROF, proceduri operaționale, cerințe și circuite funcționale, planuri de operaționalizare și reacție specifice crizei sanitare COVID-19 au fost actualizate, analizate și avizate, arată Ministerul Sănătății.
- Spitalul din Suceava este acum pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică COVID-19. Sunt asigurate protecția individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcționale și zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporție importantă, potrivit Ministerului Sănătății.
- Riscul de infecție al personalului a fost diminuat la maximum (ținută de protecție, circuite funcționale, antrenamente ale personalului, relații în serviciu).
„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecție pentru noi toți. După ridicarea stării de urgență vom avea mult de lucru pentru reorganizarea și eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unitățile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie și de actualizarea legii sănătății pentru că actuala variantă este depășita”, afirmă ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
