„Astăzi, România este în situația unei familii care dorește să-și cumpere mașină, mobilă și bunuri electrocasnice, dar nu are bani proprii nici pentru plata facturilor de întreținere. Mai mult, nici nu are vreun plan propriu de strângere a curelei și așteaptă ca altcineva să vină cu un astfel de plan. Aceasta este realitatea economică, singura care contează” – Valentin Lazea, economist șef al BNR, pe blogul băncii centrale.
Guvernul Orban va da un test major peste trei săptămâni, cu resursele pe masă și fără promisiuni electorale. Vom ști atunci la ce costuri ne vom împrumuta pentru a stimula economia.
În 5 iunie, agenția Standard & Poor’s va urma să anunțe eventualele modificări ale ratingului de țară. În urmă cu un an, fostul Executiv a evitat „la mustață” o deteriorare a notei de la stabil la negativ (până la urmă S&P a făcut modificarea în decembrie trecut). În 2019, perspectiva era deteriorată de efectele celebrei Ordonanțe a Lăcomiei (OUG 114/2018) dar și de adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale provocate de politicile populist-bugetare.
Moody’s și Fitch Ratings au menținut în aprilie 2020 notele stabilite anterior, dar le-au trecut, la rândul lor, din teritoriu stabil în unul negativ, aflat la limita intrării în categoria „junk”.
„Gunoizarea” ratingului de țară ar însemna automat o creștere a costurilor de finanțare pe piețele externe. Pe cea internă, efectele ar putea fi mai mici, având în vedere că BNR a anunțat, încă din martie, la începutul stării de urgență, că va achiziționa titluri de stat din piața secundară pentru a asigura lichiditatea necesară împrumuturilor pe care le face Trezoreria.
O situație de nedorit într-un moment în care costurile de împrumut pe piețele internaționale sunt la valori minime, urmare a politicilor marilor bănci centrale de reducere a dobânzilor-cheie, majoritatea practicând valori apropiate de 0% sau chiar negative.
Pe de altă parte, fondurile străine ar putea decide noi exit-uri din piața locală, ceea ce ar pune o și mai mare presiune asupra cursului de schimb, aversiunea față de risc provocând deja ieșiri de capitaluri din piețele emergente și reducerea plasamentelor.
România nu a scăpat de acest efect, iar datele prezentate joi de BNR arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor au însumat în primul trimestru o valoare netă negativă de 551 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 1,235 miliarde euro în perioada similară din 2019), în timp ce contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,365 miliarde euro, în creștere cu 245 milioane euro față de acum un an.
Trecerea în categoria junk va impune încheierea, după alegeri, a unui acord cu FMI, cu obligațiile de rigoare. Tăieri de salarii, majorări de taxe…
