Summit UE – țările din Balcanii occidentali dornice să adere la Uniunea Europeană

Summitul UE-Balcanii occidentali, care reunește liderii celor 27 membri ai UE cu cei ai Serbiei, Bosniei, Kosovo, Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Albaniei, s-a întrunit miercuri în Slovenia. Este vorba de șase țări din sud-estul european, înconjurate practic de țări membre ale Uniunii Europene, care sunt candidate la aderarea la Uniune de aproape 20 de ani. Multe dintre aceste state au sentimentul că procesul integrării lor în comunitatea europeană nu face progrese. Dosarul respectiv arată destul de prost, promisiunile inițiale fiind considerate de analiști din țările respective pur formale. Ele datează de la summitul de la Salonic din 2003… de acum 18 ani.

Ce a frânat accesul mai rapid al Balcanilor orientali în UE

Numeroși factori interni din Balcani, dar și din Uniunea European au împiedicat până acum realizarea de progrese pe calea aderării acestor țări la Uniune. Pe primul loc s-a aflat problema respectării statului de drept, fundamentul pe care se sprijină integrarea noilor state în Uniune. Deși țările respective s-au angajat să facă din respectarea statului de drept o valoare fundamentală, eforturile lor în materie de separarea puterilor în stat și în lupta împotriva crimei organizate nu corespund standardelor europene, spun analiști apropiați forurilor europene. Pe de altă parte, importantele investiții primite din partea UE nu au servit la înlăturarea autocraţilor și nici nu au îndiguit corupția. În plus: tensiunile frontaliere și etnoculturale nu sunt peste tot rezolvate, un exemplu dat în acest sens fiind recentele tensiuni de la frontiera dintre Serbia și Kosovo legate de traficul transfrontalier.

A nu se uita, spune în analiza sa RFI, divizările din cadrul UE privind atitudinea față de acceptarea Balcanilor orientali în Uniune. În 2019, Franța, Danemarca și Olanda și-au înghețat negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În acest moment, Bulgaria este cea care opune veto-ul său din cauza unui diferend cultural. Dar, pentru strategii UE, Balcanii orientali, ultima «zonă gri» pe harta UE, prezintă totuși un important interes geostrategic pentru Europa. «Este aberant să vezi o regiune a Europei deconectată de marile căi rutiere și feroviare ale continentului, spune Alexis Troude, specialist în problemele Balcanilor la Universitatea Versailles-Saint-Quentin…Trebuie inclus și spațiul sud-est european pentru a avea o legătură cu Grecia, România și Bulgaria».

O regiune «râvnită» de alte puteri străine

Comentatorii RFI, dar în mod cert experții de la Bruxelles, atrag atenția asupra faptului că Balcanii orientali sunt o zonă unde alte puteri străine «s-au grăbit să-și înainteze pionii». Rusia a reușit să termine rețeaua de distribuire a gazelor naturale ocolind Ucraina, trecând prin Balcani spre Ungaria și a semnat numeroase acorduri militare cu Serbia, Macedonia de Nord sau cu Bosnia. China consideră țările din Balcanii orientali, în special Serbia, drept calul său troian pentru a intra în Europa, spune expertul francez Alexis Troude. După ce a cumpărat porturi în Grecia și în Italia, Drumul Mătăsii se prelungește acum în Muntenegru și Bosnia, unde refac tot sistemul autorutier și feroviar.

Acum, în fața eșecului efortului de integrare a țărilor din Balcanii orientali, Uniunea Europeană găsește normal să-și reînnoiască imaginea în această zonă a Europei. S-a ajuns la concluzia că «este momentul ca și Uniunea să se afirme, să convingă statele din zonă că ea este principalul investitor și partener comercial cel mai apropiat. UE vine acum cu un pachet economic în valoare de 30 miliarde de euro, pentru o perioadă de șapte ani, destinați finanţării transporturilor, tranziției energetice, sănătății, digitalizării economiei în țările din zona respectivă, domenii în care Rusia și China nu sunt interesate să investească, dar care sunt domenii absolut necesare dezvoltării și creșterii economice a spațiului sud-est european. UE nu are acum un calendar vizând integrarea politică a Balcanilor orientali, dar, spun responsabili europeni, se mizează pe o aprofundare a legăturilor economice și pe un mai amplu dialog politic în așteptarea momentului accederii la Uniune.