Summitul european consacrat relansării economice se apropie de un eșec? Divizarea în cadrul UE pare a fi de nereconciliat

În lipsa unui acord, după trei zile de aprinse dezbateri, summitul european de la Bruxelles dedicat bugetului pe termen lung al UE și planului de relansare europeană și-a reluat lucrările luni după-amiază. Surse informate citate de corespondenții permanenți la Bruxelles ai ziarului „Les Echos” spun că rezultatul final al summitului „este incert”. Țările din Nordul european, așa numite „frugale”, avându-l în frunte pe olandezul Mark Rutte, insistă supra reducerii amplorii subvențiilor destinate țărilor în dificultate preconizate de Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Duminică noaptea, spun jurnaliştii aflați în aceste zile la Bruxelles, șefii de stat și de guvern ai celor 27 țări membre ale UE nu ajunseseră la un acord privind bugetul european pe perioada 2021-2027 și, mai ales, în privința planului de relansare post-Covid în valoare de 750 miliarde de euro. Summitul a fost astfel suspendat până luni ora 16.00. O sursă europeană a declarat sub anonimat că o nouă propunere cuprinzând noi cifre va fi distribuită delegațiilor la reluarea dezbaterilor. Ea prevede la capitolul subvenții pentru relansare doar 390 miliarde euro, față de 500 miliarde prevăzute în formula inițială.

Două tabere opuse

Primele zile ale summitului au alimentat un pesimism greu de contrazis în rândul delegațiilor „celor 27” privind șansele ajungerii la o formulă de compromis. Încă din prima zi a summitului, vineri, s-a manifestat o „feroce opoziție” între cuplul franco-german plus țările Sudului european pe de o parte, partizani ai unui plan de relansare ambițios, permițând subvenții directe statelor, și autoproclamatele țări „frugale” ale Nordului european (Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda). Acestea din urmă nu acceptă o îndatorare comună și cer în schimb reforme structurale la viitorii beneficiari, în frunte cu Spania și Italia, precum și dreptul de a controla, inclusiv dreptul de veto asupra planurilor naționale de relansare ale țărilor beneficiare de subvenții. Țările din Sud au contestat în forță intenția Nordului de a le pune sub tutelă, așa cum s-a procedat cu ani în urmă cu Grecia. (Fiecare din țările Sudului european știe însă de existența și influența puternică a presiunilor politice interne cu care se confruntă olandezul Mark Rutte în perspectiva complicatelor legislative olandeze din 2021).

Angela Merkel și Emmanuel Macron, la unison

Sâmbătă, sub egida lui Charles Michel, președintele Consiliului European, a Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron – afișând în permanenţă un front unit – au procedat la prezentarea unor noi propuneri în încercarea de a obține acordul „frugalilor”. Au redus suma de 500 miliarde euro destinate subvențiilor la 450 miliarde, au propus contribuții ceva mai reduse la bugetul UE din partea marilor contributori (după Brexit), crearea unui mecanism de validare de către Consiliul European a planurilor naționale de relansare. Nimic însă nu i-a înduplecat pe „frugali”, aducându-i pe Macron și Merkel – sâmbătă noaptea – în situația de a le trânti ușa la una dintre întâlniri separate cu aceștia. „Frugalii” insistă în continuare asupra diminuării dimensiunii subvențiilor sub marja stabilită de Paris și Berlin, de 400 miliarde euro.

În fața poziției țărilor Nordului european, surse din toate părțile la Bruxelles așteaptă pentru luni o nouă propunere cifrică, cu posibile șanse de a fi acceptată în primul rând de omul-cheie, olandezul Mark Rutte. Majoritatea, însă, consideră că sunt puține șanse de a se ajunge la vreun acord, în primul rând privind planul de relansare. Mai ales că, încă de duminică, Angela Merkel declara, înaintea reluării summitului, că „este posibil” ca dezbaterile „să se termine fără un rezultat”.