Summitul G7, primul la care a participat Joe Biden și ultimul pentru Angela Merkel, s-a încheiat „sub semnul unității”

Summitul G7, primul cu participare fizică a șefilor de stat ai țărilor membre ale grupului de la declanșarea pandemiei de coronavirus, s-a încheiat duminică, 13 iunie, după trei zile de aprinse dezbateri și întâlniri bilaterale cu noul președinte american Joe Biden la stațiunea Carbis Bay, din zona Cornouailles, situată în sud-estul Regatului Unit. RFI remarcă faptul că acest summit, contrar celor precedente, marchează revenirea la unitate în acest club al celor șapte țări cele mai bogate ale planetei, dar în care nu figurează China și nici Rusia. Sunt două țări care, din surse apropiate dezbaterilor, au făcut obiectuul a numeroase discuții de-a lungul celor trei zile ale reuniunii, alături de teme precum schimbările de climă și criza sanitară de anvergură planetară.
Nu este un secret că acest summit a fost mult așteptat de liderii țărilor membre ale G7. Prezenţa pentru prima oară a noului președinte american, așa cum a afirmat personal dna Angela Merkel, a „dat un nou elan” acestui grup, a permis „regăsirea unității” în majoritatea temelor puse în discuție. S-a aflat însă că, atât în cadrul dezbaterilor cât și la întâlnirile bilaterale separate, în special la cele cu președintele Biden, au fost exprimate și unele poziții mai nuanțate privind rolul țărilor europene, al Uniunii Europene în configurația politică, economică și securitară a lumii. Statele Unite, Canada, Germania, Regatul Unit, Italia, Franța și Japonia s-au angajat în lupta contra pandemiei de coronavirus oferind un miliard de doze de vaccin, ce vor fi distribuite în următorii doi ani în circa 100 de țări. Va fi de asemenea pus în aplicare un plan ce vizează reducerea termenului de dezvoltare a viitoarelor vaccinuri și tratatmente. ”Eu”, a declarat Joe Biden, ”m-am angajat să furnizez 500 milioane de doze de vaccin Pfizer, pe care deja le-am rezervat și plătit. Aceste vaccinuri vin în plus față de banii pe care-i alocăm dispozitivului Covax, care are drept obiectiv antrenarea a cât mai multe țări în campanii de vaccinare”. Iar gestul Americii, a remarcat Biden, a provocat o serie de alte angajamente din partea membrilor G7 de a furniza alte 500 milioane de doze. Franța de exemplu, prin președintele Emmanuel Macron, a promis dublarea până la finele acestui an a cantității de doze promise până la 60 milioane.

Urgentarea măsurilor privind schimbările climatice

Urgența climatică face și ea obiectul unui plan de acțiune al cărui scop este limitarea creșterii temperaturii Terrei sub 1,5 grade C în raport cu era preindustrială. Marile puteri s-au arătat dornice de”grăbirea pasului” în acest domeniu , fără însă a ajunge la stabilirea unor obiective precise. Ele susțin ideea unei „revoluții verzi” creatoare de locuri de muncă și care să permită limitarea încălzirii Terrei mai mult de 1,5 grade C, pragul dincolo de care schimbările climatice devin de necontrolat. S-au angajat de asemenea să devină neutre în carbon cel mai târziu în 2050 și să diminueze cu 50% emisiile de CO2 până în 2030, în raport cu 2010.

Uniți în fața Chinei și a Rusiei

În plan diplomatic, țările G7 au atacat China, căreia i s-a cerut să respecte drepturile omului. Au ajuns în final la un acord privind găsirea și punerea în aplicare a unor soluții opuse „noilor drumuri ale mătăsii” lansate de China. Cei șapte membri ai G7 vor investi masiv, circa 100 miliarde de dolari anual, în infrastructurile țărilor defavorizate din Africa, Asia, America latină, o manieră de contracarare a „progreselor” înregistrate deja de China în zona respectivă. Lansat de Joe Biden, proiectul poartă numele de «Build Back Better World» (Mieux reconstruire le monde) sau «B3W». El va concura ‘Noile drumuri ale mătăsii”- uriașul plan de investiții masive ale Beijingului ce vizează creșterea influenței sale în afara granițelor. Acest proiect chinez a fost lansat în 2013 de către președintele Xi Jinping. Circa 100 de țări au semnat deja acorduri cu Beijingul pentru dezvoltarea de legături feroviare, porturi, autostrăzi sau alte tipuri de infrastructuri, în unele cazuri având drept efect supraindatorarea țărilor respective. Deocamdată nu este însă clar cum va funcţiona exact acest plan şi de ce fonduri va avea el nevoie în final, nici de unde vor veni aceste fonduri.
În ceea ce privește Rusia, G7 a cerut Moscovei „să înceteze toate activitățile cu efect destabilizator”. Un mesaj pe care, fără îndoială, președintele Joe Biden i-l va transmite lui Vladimir Putin cu prilejul întâlnirii lor de la Geneva.

Macron propune „o nouă agendă de punere sub control a armamentelor”

Potrivit RFI, la finalul summitului G7 și în ajunul summitului NATO, Emmanuel Macron i-a propus președintelui Joe Biden ca Europa și Statele Unite să conceapă, împreună, „o nouă agendă a controlului armamentelor”, în special pe solul european, prin discuții cu marile puteri vecine – aluzie, fără a le cita, la Rusia. Macron a precizat că el a propus președintelui Biden și premierului britanic Boris „să lucrăm mai întâi între aliați și apoi cu principalii noștri vecini, la construirea unei noi agende a controlului armamentelor”.

- PUBLICITATE -

4 COMENTARII

  1. Daca atat canada cat si Italia sunt mari puteri economice mondiale ce fac parte dn G7, atunci eu sunt popa ! Franta e vai de capul ei, iar uk e destul de ametita. Unde sunt insa Rusia, China, India, Brazilia etc ? De ce nu sunt reprezentate ?

    • Singurii care conteaza in acest grup de 7 sunt Joe si Anjelika sultana din berlin a. Restul sunt niste maimutoi care le duc trena.

      • Japonia este exclusa din discutie, nici nu stim ce cauta pe axolo aceasta tara izolata si izolationista, dar cu performante remarcabile in numeroase domenii

  2. ” Summitul G7, primul la care a participat Joe Biden și ultimul pentru Angela Merkel…”.
    S-avem pardon ! Ultimul poa’ sa fie „ultimul”, dara nu-i sigur ; pentru primu-i sigur ca este ultimul !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW