Comunicat Coface
Pe 2 aprilie, sau așa-numita Zi a Eliberării, președintele Donald Trump a anunțat o creștere drastică a tarifelor pentru toți partenerii comerciali: cel puțin 10% pentru toate țările și mult mai mult pentru unele. Rămâne deschisă întrebarea dacă aceste măsuri rămân sau nu în vigoare, dar ele reprezintă deja un șoc fără precedent pentru sistemul comercial mondial postbelic.
O întoarcere istorică spre protecționism
Impunerea așa-numitelor tarife „reciproce” de cel puțin 10%, care au intrat în vigoare sâmbătă, 5 aprilie, marchează o escaladare dramatică a politicii comerciale a SUA, depășind chiar și ele mai pesimiste scenario și promisiunile electorale. Mulți alți parteneri comerciali, cum ar fi China (34%), Uniunea Europeană (20%) și Japonia (24%), se vor confrunta cu tarife și mai mari începând cu 9 aprilie.
Mexicul și Canada sunt printre puținele țări care vor scăpa de aceste tarife „reciproce”, păstrând accesul fără taxe vamale pe piața americană pentru bunurile care respectă acordul USMCA1 . Energia și mineralele care nu sunt disponibile pe piața internă, precum și sectoarele care fac deja obiectul unor tarife specifice (oțel, aluminiu, automobile) sau care ar trebui să facă acest lucru în următoarele săptămâni, vor fi, de asemenea, scutite de aceste măsuri.
O pauză în comerțul mondial
Conform estimărilor economiștilor Coface, această creștere ar duce rata tarifară efectivă medie la 26,2% (față de 2,3% în 2024), cel mai ridicat nivel din ultimul secol. Este, de asemenea, cea mai abruptă schimbare de la Legea Smoot-Hawley din 1930.2
Aceste anunțuri reprezintă o ruptură față de standardele comerciale multilaterale (inclusiv față de normele OMC) și amenință să declanșeze o spirală ascendentă de măsuri protecționiste. De asemenea, acestea slăbesc lanțurile de aprovizionare și sporesc incertitudinea pentru întreprinderi într-un moment în care riscul de fragmentare geo-economică este deja ridicat.
Impacturi diferențiate între regiuni
Economiile asiatice (Vietnam, Cambodgia, Taiwan, Malaezia și Thailanda) – toate foarte dependente de comerțul cu SUA – vor fi cele mai afectate și își vor vedea exporturile puternic impozitate. Unele economii din Africa (Lesotho, Madagascar) și America Centrală (Nicaragua, Honduras) vor fi, de asemenea, afectate în mod semnificativ, deși sunt ceva mai puțin dependente.
Dintre economiile majore, se preconizează că Japonia, Coreea de Sud, China și India vor fi puternic afectate. Toate statele membre ale UE se vor confrunta cu tarife de 20%, Germania și Italia fiind deosebit de expuse.
Perspectiva escaladării comerțului
Va fi dificil să se ajungă la un rezultat favorabil pe termen scurt. În timp ce UE și China, printre altele, și-au manifestat deja dorința de a riposta prin taxarea produselor importate din Statele Unite, o escaladare a tensiunilor comerciale pare probabilă, chiar inevitabilă. Ca răspuns, UE ar putea chiar să utilizeze noul său „instrument de combatere a coerciției” pentru prima dată de la adoptarea sa la sfârșitul anului 2023.
Pe termen mediu, reconfigurarea fluxurilor comerciale va afecta toate economiile: Exportatorii asiatici, de exemplu, vor fi nevoiți să caute noi oportunități, intensificând posibil concurența pe alte piețe, în special în Europa.
O economie americană slăbită
Aceste tarife vor afecta o economie americană care dădea deja semne de slăbire, consumul gospodăriilor fiind la un nivel scăzut la începutul anului 2025 (doar 0,1% în februarie, după o contracție în ianuarie). De asemenea, creșterea costurilor ca urmare a majorării ratelor de import ar putea încetini semnificativ deciziile de investiții ale întreprinderilor și deciziile de cumpărare ale consumatorilor. Impactul asupra inflației, estimată la o medie de 2,8% în 2025 înainte de anunțurile de săptămâna trecută, va fi urmărit îndeaproape. Unele estimări făcute în timpul campaniei de anul trecut indicau că astfel de creșteri tarifare ar putea adăuga până la 2 puncte procentuale la inflația din acest an. Riscul crescut de inflație într-o perioadă de posibilă recesiune va complica sarcina Rezervei Federale, care va trebui să gestioneze cu și mai multă prudență reducerile de rate planificate.
Obiective cu rezultate incerte
Deși obiectivele administrației Trump – reechilibrarea comerțului, relocalizarea producției, generarea de venituri fiscale și crearea unei pârghii de negociere – sunt atractive din punct de vedere politic, nu este sigur că tarifele pot contribui la atingerea eficientă a acestor obiective. Deficitele comerciale depind în principal de factori macroeconomici, nu de taxele la import. În plus, tarifele nu elimină alte bariere structurale, cum ar fi costurile forței de muncă și competențele, care sunt necesare pentru relocalizare. În 2024, tarifele au generat aproximativ 88 de miliarde de dolari, adică doar 1,5% din totalul veniturilor federale. În cele din urmă, lovirea dură și simultană a tuturor țărilor riscă să încurajeze partenerii comerciali să își coordoneze răspunsurile, așa cum au făcut recent Japonia, Coreea de Sud și China, ceea ce ar putea slăbi poziția de negociere a SUA.
1 USMCA = Acordul SUA-Mexic-Canada
2 Lege promulgată la 17 iunie 1930 de președintele Herbert Hoover prin care se impuneau taxe medii de aproape 40% pe aproximativ 20 000 de tipuri de bunuri importate.
