În strâmtoarea Kerci, micul braț ce marchează intrarea în Marea de Azov, tensiunea continuă să se mențină, în ciuda intervenției inclusiv a Consiliului de Securitate al ONU.
În această zonă strategică situată între Crimeea, anexată ilegal în 2014 de Moscova, și estul Ucrainei, teatrul unui conflict ce opune Kievul separatiștilor pro-ruși, relațiile dintre cele două țări au cunoscut o bruscă inflamare duminică seară, după interceparea a trei nave de război ucrainiene de către gărzile de coastă rusești.
Legea marțială decretată în Ucraina
Moscova a confirmat folosirea armelor, acuzând navele ucrainiene de «violarea frontierelor» și de efectuarea unor «operațiuni ilegale» în apele sale teritoriale. Pe acest fond, în capitală și în alte localități din Ucraina au avut loc manifestații de protest cu tentă naționalistă. Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko , a calificat acțiunile gărzilor de frontieră rusești din Crimeea drept «acte agresive» și «o escaladare a tensiunii în mod evident premeditată». «Rusia, a declarat Poroşenko la anunțarea în Parlamentul de la Kiev a introducerii pentru 30 de zile a legii marțiale, a declanșat o nouă etapă a agresiunii sale». Pentru moment, Occidentul a făcut bloc în sprijinul Ucrainei. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a condamnat «folosirea forței de către Rusia» și a convocat o reuniune, la Bruxelles, a reprezentanților țărilor membre ale Uniunii Europene. A fost organizată, de asemenea, o reuniune extraordinară a NATO cu Ucraina, iar ambasadoarea SUA, Nikki Haley, a denunțat ceea ce ea a numit o «acțiune ilegală» comisă de marina Rusiei.
«Nimic nu pare a justifica folosirea forței»
«Având în vedere informațiile pe care noi le deținem în actualul stadiu, nimic nu pare să justifice folosirea forței de către Rusia», a adeclarat șeful diplomației franceze în ajunul sosirii la Paris a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Heiko Maas, ministrul german de Externe, care a calificat acțiunile Rusiei în Marea de Azov drept «inacceptabile», a avansat propunerea conform căreia Berlinul și Parisul ar putea juca rolul de mediatori între Moscova și Kiev, «pentru a se evita o criză gravă». Aceste tensiuni, a afirmat Maas, «sunt un pericol pentru securitatea Europei și ne angajăm ( noi și francezii – n.r.) să contribuim la ajungerea la o soluție politică ce trebuia găsită de mai multă vreme». Analiști politici europeni specializați în problematica Mării Negre consideră că incidentele din strâmtoarea Kerci nu sunt decât cea mai nouă etapă a unei lente agravări a tensiunilor din această zonă, Rusia revendicând dintotdeauna, de la anexarea Crimeei, controlul asupra acestei strâmtori. Așa cum se știe, Moscova a construit un pod până la peninsula Crimeea, deasupra strâmtorii Kerci, inaugurat în luna mai cu mare pompă de către Vladimir Putin personal. Kievul și Occidentul au criticat în repetate rânduri, în ultimele luni, Rusia că «împiedică în mod deliberat» navigația navelor comerciale între Marea Neagră și Marea de Azov.
Consiliul de Securitate al ONU cheamă la calm
Reunit luni seară, la cererea Kievului și a Moscovei, într-o reuniune urgentă consacrată confruntării maritime în largul Crimeei între Ucraina și Rusia, Consiliul de securitate al ONU a fost teatrul unui schimb dur de acuzații între părțile în conflict. În ciuda apelurilor la dezescaladare, Moscova avertizează că-și «menține presiunea în Marea de Azov». În afara tradiţionalelor apeluri la calm, la reținere, însoțite de cererea de a se restitui Kievului navele și echpajele aflate la bord reținute de gărzile de coastă ale Rusiei, spune corespondentul la New York al RFI, nu se așteaptă mare lucru de la reuniunea Consiliului de Securitate, în cadrul căruia Rusia, membru permanent al Consiliului, beneficiază de dreptul de veto pentru a împiedica orice fel de măsură ce ar putea detensiona situaţia în regiunea respectivă.
