-Indiferent de generație, angajații români apreciază un loc de muncă recompensat echitabil, lipsit de presiune și de stres, în care să poată munci 4 zile pe săptămână.
-În timp ce reprezentanții generației Z pun mai mare accent pe lipsa presiunii și a stresului, pentru angajații din generația Baby Boomers e mai important să lucreze într-un mediu prietenos, care le oferă un sentiment de apartenență.
-Referitor la locul de muncă ideal, majoritatea angajaților consideră că acesta este unul remunerat corect, în care pot să își stabilească singuri programul și unde să lucreze alături de colegi competenți.
-Doar 1 din 3 angajați români ar recomanda unui prieten compania pentru care lucrează în prezent.
Pluxee România, partenerul global pentru beneficii extrasalariale și soluții pentru creșterea implicării angajaților, anunță rezultatele studiului „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” realizat împreună cu Ipsos România.
Pentru prima oară în România, preferințele și atitudinile față de muncă ale celor 4 generații active în piața muncii au fost cercetate într-un demers menit să surprindă ce înseamnă o cultură organizațională incluzivă generațional. În prezent, pe piața muncii din România sunt activi peste 5.7 milioane de români[1] (#_ftn1) cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. De altfel, pentru prima oară în istoria recentă a țării noastre, forța de muncă a României e alcătuită din 4 generații de angajați ce s-au format și dezvoltat în sisteme economice și sociale extrem de diferite: de la angajații cei mai seniori, maturizați într-o economie centralizată, la cei mai tineri, născuți după 1996 și educați în apogeul revoluției digitale.
Realizat în luna iunie 2024, studiul a analizat atitudinile, provocările și preferințele față de muncă ale celor 4 generații de angajați activi în prezent: generația Z, cuprinzându-i pe cei născuți între 1996 și 2012, generația Y, alcătuită din persoane născute în intervalul 1980-1995, generația X, cu data de naștere în intervalul 1966-1979, și nu în ultimul rând, generația Baby-Boomers, formată din angajații născuți între 1945 și 1965.
Rezultatele studiului arată că în topul priorităților angajaților din România se află atât aspecte ce îmbină recompensarea echitabilă a muncii cu o cultură organizațională ce pune accent pe stabilitate și pe lipsa presiunii, cât și beneficii precum săptămâna de lucru redusă. Însă, așteptările legate de muncă tind să evolueze și să se schimbe o dată cu vârsta: în timp ce pentru tinerii din Generația Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităților, pentru angajații mai maturi, din generațiile Y și X, stabilitatea locului de muncă e mult mai importantă. Angajații din generația Baby Boomers, pe de altă parte, caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, și un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenență.
„De mai bine de 25 de ani, Pluxee susține companiile din România care caută să crească implicarea angajaților la locul de muncă prin crearea unor culturi organizaționale ce pun accent pe colaborare și incluzivitate. Studiul „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” le oferă, în premieră, o înțelegere profundă a așteptărilor și priorităților tuturor generațiilor de angajați în contextul muncii, devenind astfel un instrument cu adevărat util în conturarea unor strategii de atragere, motivație și retenție a celor mai valoroși angajați indiferent de vârstă. Ca parteneri pentru mai bine de 35.000 de companii ce deservesc peste 2 milioane de angajați români, ne dorim să oferim business-urilor din România acces la informații strategice ce îi pot ajuta să se diferențieze și să creeze branduri de angajator cu adevărat atractive pe piața muncii”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România și Bulgaria.
Studiul ”Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” a analizat și atitudinea angajaților români față de locul de muncă actual. Astfel, conform acestuia, doar 1 din 3 angajați români ar recomanda compania pentru care lucrează în prezent unui prieten sau unei cunoștințe. Cei mai mulți promotori ai actualului loc de muncă se află în rândul generației Baby Boomers, 40% dintre aceștia declarând că ar recomanda compania unde lucrează în prezent unui prieten sau cunoștințe.
„Studiul „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” ne arată că realitatea complexă a pieței muncii actuale impune o schimbare de paradigmă în leadership. Nu mai putem vorbi despre strategii transgeneraționale pentru motivarea și retenția angajaților. Fiecare generație are propriul set de valori, preferințe și așteptări care îi modelează atitudinea față de muncă și loialitatea față de angajator. Pentru a rămâne competitivi și a atrage cele mai bune talente, liderii trebuie să devină poligloți generaționali – să învețe să vorbească pe limba fiecărei generații și să creeze culturi organizaționale care îmbrățișează și valorifică diversitatea.
Companiile care încurajează colaborarea intergenerațională au șansa să devină veritabile ecosisteme de învățare – spații în care experiența și înțelepciunea generațiilor senioare se îmbină cu ideile proaspete și agilitatea generațiilor tinere, cu scopul de a crea efervescență creativă și o capacitate de inovare superioară. În România anului 2024, în condițiile unui deficit acut de talente cu o mentalitate globală și abilități digitale, companiile care vor reuși să conducă și prin prisma generațiilor vor fi cele care vor face diferența pe termen lung și vor contribui decisiv la dezvoltarea economică și socială a țării”, susține Alina Stepan, Country Manager Ipsos Romania | Cluster Head Ipsos SEE.
Jobul ideal pentru români: salariu corect, program de lucru flexibil și colegi competenți
Provocați să descrie locul de muncă ideal, 31% dintre angajați precizează importanța unui salariu corect, 22% menționează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanță și 16% apreciază o echipă alcătuită din colegi competenți și dornici să ajute. Aceste aspecte sunt comune tuturor generațiilor, mai puțin Baby Boomers: 17% dintre aceștia preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag și doar 13% dintre ei consideră că locul de muncă ideal este unul în care au parte de un program flexibil.
Analizând stilurile de lideri preferate de majoritatea generațiilor de români, 44% aleg cu precădere un manager care reușeste să motiveze echipa, care încurajează inovația și creativitatea. Stilul de lider cel mai puțin popular, ales doar de 5% de către participanții la studiu, este cel autocratic, care ia decizii fără consultarea echipei.
Indiferent de vârstă, peste jumatate dintre angajați preferă să comunice la muncă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Preferințele legate de alte metode de comunicare variază în funcție de vârsta angajaților: în timp ce doar 1 din 3 tineri din generația Z aleg să se întâlnească cu colegii, pentru angajații mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59% dintre salariații Generației X și 68% dintre Baby Boomers preferă întâlnirile față în față. Referitor la apelurile telefonice, 33% dintre membrii generației Z preferă această metodă, în timp ce 53% dintre Baby Boomers -preferă să își apeleze colegii.
Preferințele generației Z la locul de muncă
Atunci când se vorbește despre muncă, prioritățile generației Z sunt printre cele mai diverse. În topul acestora se regăsesc aspecte precum: al 13-lea salariu, un mediu de lucru lipsit de presiune, un salariu competitiv, urmate de stabilitatea locului de muncă și plata orelor suplimentare. Raportat la pachetul de beneficii extrasalariale preferat, acesta este alcătuit din asigurări de sănătate pentru ei și familia lor, asigurare de viață, card de vacanță, pensie privată și finanțarea transportului la/de la birou.
Preferințele generației Y la locul de muncă
Generația Y este generația cu cele mai clar conturate priorități referitoare la locul de muncă. În top 3 se află salariul competitiv, stabilitatea locului de muncă și al 13-lea salariu, urmate de plata orelor suplimentare și un mediu de lucru lipsit de presiune. Când e vorba de pachetele de beneficii extrasalariale preferate, acestea se remarcă prin nevoia de flexibilitate și de varietate. Angajații din generația Y așteaptă beneficii extrasalariale precum asigurările de sănătate pentru ei și pentru familia lor, card de vacanță, card de masă, pensie privată și beneficii pentru sănătate și fitness.
Preferințele generației X la locul de muncă
Angajații din generația X se aseamănă cu cei din generația Y în ceea ce privește prioritățile legate de muncă, o diferență fiind prioritatea acordată asigurărilor de sănătate. Angajații cu vârsta cuprinsă între 44 și 58 de ani preferă un loc de muncă ce le oferă un salariu competitiv, cu al 13-lea salariu sau plata orelor suplimentare, în care beneficiază de stabilitate. În pachetul de beneficii extrasalariale așteptat de către aceștia se regăsesc asigurarea de sănătate (pentru ei și pentru familie), card de vacanță, pensia privată, asigurare de viață și card de masă.
Preferințele generației Baby Boomers la locul de muncă
Cei mai maturi dintre angajații români preferă un loc de muncă unde primesc un salariu competitiv, în care orele suplimentare sunt plătite, într-o companie ce le oferă un mediu de lucru stabil, prietenos, în care au un sentiment de apartenență. În pachetul de beneficii extrasalariale preferat de către aceștia se află: card de vacanță, pensia privată și asigurarea de viață, asigurările de sănătate pentru ei și pentru familie, card de masă.
Considerații metodologice
Studiul „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” a fost realizat de Pluxee România, împreună cu Ipsos România în iunie 2024. Eșantionul cuprinde 1000 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani din mediul preponderent urban. Datele au fost culese prin chestionare online, iar design-ul de tip DUEL a stat la baza prioritizării factorilor motivaționali atât a celor generali, comuni, cât și pentru fiecare generație în parte. Această metodă presupune, pe lângă identificarea preferinței directe, și utilizarea unor principii din știința comportamentală și psihologia cognitivă pentru a surprinde atât răspunsurile directe, cât și pe cele indirecte ale oamenilor.
