Comunicat de la Biroul de presă al Parlamentului European
Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a subliniat impactul puternic al prețurilor ridicate asupra economiei UE și a invitat guvernele naționale să pună în aplicare măsuri pentru a ajuta familiile vulnerabile și sectoarele esențiale.
Inflația atinge, în Uniunea Europeană, cel mai ridicat nivel de după introducerea monedei euro. În prezent, 96,5 milioane de europeni sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială: acești cetățeni sunt afectați, în cea mai mare măsură, de creșterea masivă a prețurilor la bunuri și servicii, de creșterea costurilor energiei și de pierderea puterii de cumpărare.
Declarațiile de faliment din UE au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. Conform unui indice Eurostat, nivelul falimentului în UE este în prezent de 113,1, raportat la valoarea de referință de 100 în 2015.
41 % dintre persoanele intervievate în cadrul unui recent sondaj al Eurobarometru afirmă că prețurile, inflația și costul vieții se numără printre cele mai grave probleme cu care se confruntă țara lor, înaintea sănătății (32 %) și a situației economice (19 %).
Acestea sunt doar câteva dintre cifrele alarmante evidențiate în avizul CESE elaborat de Felipe Medina Martín și adoptat în sesiunea plenară din iulie.
Menținerea inflației sub control
Criza energetică are consecințe grave asupra economiei europene. Prețurile ridicate ale energiei, materiilor prime, serviciilor și bunurilor industriale au dus la o inflație ridicată și la încetinirea creșterii economice și au exercitat o presiune puternică asupra finanțelor publice și a întreprinderilor, subminând competitivitatea economică externă.
Multe întreprinderi din sectoare esențiale (sectorul agroalimentar, al transporturilor, al comerțului cu amănuntul etc.) au dat dovadă de reziliență și au continuat să furnizeze servicii și produse consumatorilor europeni, dar situația nu este ușoară: inflația persistă, costurile de producție au crescut, iar lanțurile de aprovizionare sunt reorganizate.
CESE subliniază că, pentru a inversa această tendință, gospodăriile și sectoarele‑cheie ar trebui să beneficieze de planuri de reducere a impactului creșterii prețurilor energiei și invită instituțiile europene să instituie mecanisme de control. Politicile viitoare ar trebui să fie adaptate, țintite și să contracareze efectele negative ale tranziției, sprijinind, în special, familiile cu venituri mai mici și cu dificultăți mai mari.
Unele măsuri naționale de control al prețurilor s-au dovedit a fi cea mai adecvată măsură de atenuare a efectelor prețurilor ridicate ale produselor de bază asupra bugetelor familiilor. De exemplu, așa‑numita „excepție iberică” aplicată sistemului de prețuri de pe piața energiei electrice a permis Spaniei și Portugaliei să limiteze prețul gazului în centralele de producție a energiei electrice și, prin urmare, să reducă drastic facturile. Reducerea temporară a TVA la prețurile energiei electrice, la alimente și la combustibil, adoptată în unele state membre, este un alt exemplu.
Reducerea consumului de energie
CESE îndeamnă guvernele să încurajeze întreprinderile și gospodăriile să pună în aplicare măsuri de economisire a energiei și de eficiență energetică care să reducă în mod permanent cererea de energie.
În acest scop, UE ar trebui să-și reducă dependența de combustibilii fosili, să reformeze piața energiei electrice și să intensifice investițiile în energia din surse regenerabile, de exemplu, prin introducerea unei „reguli de aur a investițiilor”, care să permită efectuarea cheltuielilor publice necesare.
În această privință, CESE consideră că ar trebui să se continue punerea în aplicare a modificărilor propuse în cadrul planului REPowerEU pentru a simplifica și a accelera acordarea de autorizații pentru instalarea infrastructurilor de energie regenerabile.
Întreprinderile pot juca un rol esențial în tranziția energetică și în obiectivele pentru 2030 ale UE privind energia din surse regenerabile. Multe întreprinderi realizează investiții pentru a reduce consumul de energie și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de acces la surse regenerabile de energie. Acestea pot determina accelerarea electrificării transporturilor și pot înlocui gazul pentru încălzire.
„UE ar trebui să profite de situația actuală pentru a accelera decarbonizarea economiei UE”, a declarat dl Medina Martín. „Este momentul să se facă investițiile necesare în tranziția energetică europeană pentru a reduce dependența de combustibilii fosili”.
