Un viitor apocaliptic prognozat de GIEC dacă în 2030 temperatura planetei va crește cu până la 1,5 grade C

Grupul ONU de experți în domeniul schimbărilor de climă (GIEC) avertizează, într-un raport căruia presa internațională i-a acordat în aceste zile o importanţă specială, că diminuarea producției de porumb, de orez sau de grâu se va accentua în cazul unei creșteri cu +1,5 grade sau +2 grade Celsius din Asia de Sud-Est până în America Latină. Documentul respectiv prezintă, de asemenea, riscurile din ce în ce mai mari în privința resurselor de apă, a securității alimentare, cu întregul cortegiu de consecințe pentru sănătatea publică.

În rezumat, dacă nu are loc o reducere foarte rapidă și masivă a emisiilor de gaze cu efect de seră (produse în prezent în proporție de trei sferturi de energiile fosile), consecințele expuse de experții ONU nu vor putea fi evitate. În raportul adoptat prin consens la cea de a 48-a sesiune a GIEC se susține cu mare îngrijorare că la o creștere a temperaturii planetei cu până la 1,5 grade C sau 2 grade C, «lumea nu va mai fi aceeași». Există un risc crescut nu doar pentru diverse specii, ci și pentru economiile tuturor țărilor planetei.

Deja la +1 grad Celsius – fenomene meteo extreme

Emisiile de gaze cu efect de seră generate de oameni au determinat deja o creștere a temperaturii mondiale – de la Revoluția industrială până în prezent, cu 1 grad Celsius, și este probabilă o creștere, în perioada 2030-2052, de 1,5 grade Celsius. Multe regiuni ale planetei, se spune în raportul GIEC, cunosc o încălzire și mai accelerată, cum este cazul Arcticii, unde creșterea temperaturii este de două și chiar de trei ori mai puternică. Emisiile poluante trecute și prezente vor continua să provoace creșterea nivelului oceanelor. Potrivit experților amintiți, dacă planeta atinge o creștere de + 2 grade C, consecințele vor fi dramatice, valurile de căldură urmând să se abată în cea mai mare parte a regiunilor planetei. Zilele fierbinți vor deveni mult mai numeroase aproape peste tot, în special în zona sensibilă a Tropicelor. Precipitațiile legate de uragane vor câștiga în intensitate. Nivelul mărilor, în cazul în care temperatura se menține la +1 grad C, va ajunge, până în 2100, la 77 cm. La +2 grade C, va crește cu încă 10 cm., urmând să fie afectate, la nivelul planetei, încă 10 milioane de persoane. Pe termen lung, instabilitatea calotei Antarctice și chiar pierderea calotei Groenlandei ar putea fi declanșată în cazul creșterii temperaturii cu +1,5- +2 grade C, determinând o creștere a nivelului mărilor în secolele viitoare cu mai mulți metri. Impactul asupra speciilor va fi ceva mai redus la +1,5 grade Celsius (mai puține incendii ale pădurilor, pierderi de teritorii ş. a). Dar, încă de la +1 grad C, 4% din suprafața terestră își schimbă ecosistemul, iar la +2 grade C, acest fenomen ajunge la 13% din suprafața terestră. La +1,5 grade C, acidificarea oceanelor este limitată, deși reprezintă un pericol pentru supraviețuirea unor specii, între care peștele, algele etc, dar și pentru serviciile aduse de acestea omului (pescuitul, industria farmaceutică…).

Se impune diminuarea urgentă a emisiilor de CO₂

Pentru a rămâne la +1,5 grade C, se spune în raportul GIEC, trebuie reduse emisiile de CO₂ înainte de 2030 (față de nivelul din 2010), pentru ca în 2050 să se ajungă la «neutralitate carbon», adică să înceteze emiterea în atmosferă a mai mult CO₂ decât se poate retrage. Acest recul masiv al emisiilor poluante va necesita «o tranziție rapidă și de mare anvergură în materie de energii, utilizarea solurilor, transporturi, clădiri și sisteme industriale» – un proces ce implică toate sectoarele în același timp. Energiile alternative vor trebui să ajungă, până la mijlocul secolului, de la 20 la 70% în producerea curentului electric, partea cărbunelui va trebui redusă la minimum, cererea de energie va trebui diminuată, iar eficienţa energetică crescută. Potrivit raportului GIEC, în perioada 2016-2035 sunt necesare investiții anuale de circa 2.400 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul mondial) pentru transformarea sistemelor energetice. Un cost mare, dar care trebuie raportat la costul, cu mult mai ridicat, al inacțiunii.