La reuniunea de luni, 21 martie, la Bruxelles a miniștrilor Apărării și a miniștrilor de Externe europeni s-a adoptat ceea ce ei au numit ”busola strategică” europeană. Această ”busolă strategică” reprezintă orientarea pentru o perioadă de mai mulți ani a ceea ce europenii vor să pună în comun în scopul apărării. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a considerat adoptarea acestui ”ghid de acțiune” drept un ”moment istoric”. Măsura cea mai importantă avută în vedere este constituirea unei forțe de desfășurare rapidă alcătuită din 5.000 de bărbați și, pe termen mai lung, un angajament al tuturor celor 27 membri ai Uniunii Europene de a-și mări cheltuielile militare până la 2% din PIB, ceea ce va echivala cu de patru ori bugetul militar al Rusiei.
Dar, spune Josep Borrell, în prezent, aceste cheltuieli sunt mai puțin eficiente. Există multe dubluri ce ar putea fi eliminate pentru a realiza alte obiective. Borrell subliniază că războiul din Ucraina a provocat o ” schimbare tectonică” a arhitecturii securității europene. Și, chiar dacă această nouă ”busolă strategică” nu este decât o reacție la invadarea Ucrainei, ea se extinde până la postura de apărare a Uniunii Europene în fața Rusiei.
Miniștrii Apărării și cei ai Afacerilor Extrne ai țărilor membre ale UE au pregătit de asemenea la reuniunea lor de luni sancțiuni noi contra Rusiei. Ele vor fi decise definitiv la summitul european de joi, deoarece chestiunea embargoului petrolier nu a fost soluționată la nivelul miniștrilor mai sus amintiți. S-a decis însă dublarea bugetului pentru achiziționarea de arme destinate Ucrainei, ajungând la 1 miliard de euro.