Trei universităţi din România – Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Tehnică de Construcții din București – au fost selectate pe bază de evaluare internaţională a avea nivelul care le permite să facă parte dintre universităţile europene, consorții transnaționale de instituții de învățământ superior din Uniunea Europeană, cu strategii de dezvoltare şi programe de studii comune, dezvoltate inclusiv prin colaborare cu întreprinderi, institute şi autorități locale şi ale căror rezultate se vor reflecta în dezvoltarea economică durabilă.
Pe plan intern, marile noastre universităţi solicită transparenţă în alocarea finanțării suplimentare, în sensul cunoaşterii ierarhiei interne a universităților pe a cărei bază se face alocarea.
Luaţi cu vorba să comentăm cu câte procente a crescut de la un an la altul ponderea absolvenţilor noştri de opt clase care ştiu să „menţioneze” rolul cratimei atunci când văd scris undeva „n-are rost” şi cât face 25 – 20 : 5, plus să vedem câte ceva acolo unde nu e numai de dragul de-a arăta că ştim termenul (de exemplu, „povestire în ramă” la un subpunct de examen, şi ăla căznit formulat), am ignorat semne de valoare consistentă din educaţia de nivel superior, certificate ca atare de instanţe internaţionale: 26 de experți externi independenți (profesori și cercetători numiți de Comisia Europeană). Trei universităţi de la noi au îndeplinit condiţiile pentru a fi socotite de nivel european, încât sub aspectul nivelului profesorilor, condiţiilor de lucru, conţinuturilor programelor, studenţilor de oriunde din spaţiul european să le fie perfect egal dacă merg în aceste universităţi sau în oricare alta din consorţiile în care de acum sunt incluse.
Universitatea din București este una dintre universităţile noastre europene, făcând parte din consorţiul „CIVIS – a European civic university alliance”, împreună cu Universitatea Aix Marseille (Franţa), Universitatea Naţională şi Capodistriană din Atena (Grecia), Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia), Universitatea Autonomă din Madrid (Spania), Universitatea Sapienza din Roma (Italia), Universitatea din Stockholm (Suedia) şi Universitatea Eberhard Karls din Tübingen (Germania). Universitățile partenere anunţă că „doresc să abordeze provocările planetare, atât la nivel local, cât și global: clima și energia, orașele și mobilitatea, sănătatea, patrimoniul cultural, digitalizarea”.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative face parte din consorţiul „CIVICA – The European University in social sciences”, împreună cu Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance Gemmeinnutzige (Germania), Institutul de Studii Politice din Paris (Franța), Școala de Economie din Stockholm (Suedia). Cu profil în „științe sociale, umaniste, managementul afacerilor și politici publice”, universităţile consorţiului CIVICA declară că „își vor îndeplini responsabilitatea civică față de generațiile europene viitoare, vor genera soluții inovatoare, inspirate de științele sociale și vor promova valorile civice europene, consolidând rolul Europei în lume”.
Universitatea Tehnică de Construcții din București face parte din consorțiul CONEXUS – European University for smart urban coastal sustainability, împreună cu Universitatea de Agricultură din Atema (Grecia), Fundaţia Universitară Catolică San Vicente Martir din Valencia (Spania), Universitatea Klaipedos (Lituania), Universitatea din Zadar (Croaţia).
Pe plan intern, cu argumentul reconfirmat al recunoaşterii internaţionale, cele mai puternice universităţi din ţara noastră, componente ale Consorțiului Universitaria – Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – s-au reunit la universitatea ieşeană şi au reiterat dezideratul susţinerii calităţii academice: „Consorțiul Universitaria consideră esențială și necesară transparența alocării finanțării suplimentare de către CNFIS și solicită publicarea datelor statistice pe baza cărora s-a efectuat această alocare, inclusiv a clasamentelor universităților pentru fiecare dintre indicatorii de calitate. Totodată, criteriile și modalitățile de calcul trebuie aduse în concordanță cu standardele din rankingurile internaționale și trebuie apoi să rămână stabile și predictibile”. Şi în acest context, Consorțiul Universitaria a reluat solicitarea pentru „demararea neîntârziată a evaluării școlilor doctorale”.
