• 18,4% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul1 stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, potrivit INS; • peste 1 din 6 (16,8%) persoane a fost afectată de deprivare materială și socială severă; • 785 mii persoane de până la 65 de ani (5,6%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
RATA SĂRĂCIEI
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2025 de 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2025, de 3468 mii persoane, mai puține cu 127 mii persoane față de anul 2024, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 3,5%. Rata sărăciei pe sexe a fost în 2025 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,7 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (18,7% față de 18,0%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) și a celor de 0-18 ani (23,6%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 21,2% în anul 2025 (în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2024, dar mai mare cu 6,7 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi).
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative3 şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 45,2%.
DEPRIVAREA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ SEVERĂ
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2025, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 16,8%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2025 de 3160 mii persoane, femeile fiind mai afectate (55,9%), față de bărbaţi (44,1%.) Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2025, incidenţa deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,1%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,2%).
INTENSITATEA FOARTE REDUSĂ A MUNCII
În anul 2025, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785 mii s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% față de 4,3%).
Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaților în anul 2025 cu 125 mii persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 2,1 puncte procentuale (6,7% dintre femei, față de 4,6% dintre bărbați).
RATA RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, în anul 2025, corespunzătoare unui număr de 5,2 milioane persoane4 . Față de anul 2024, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125 mii persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (29,1% dintre femei și 25,6% dintre bărbați). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2025, mai mare la tinerii în vârstă de 18-24 ani (34,2%) și la copii de 0-17 ani (32,4%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (23,0%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28,0%. În anul 2025, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 16,0% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,6%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (29,4%).
Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,2%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,7% şi a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (35,7%). În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%), comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (13,6%). Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.
Din cele 5,2 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3468 mii persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei5 situații. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situații. Astfel, aproximativ 1667 mii persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1501 mii persoane erau numai deprivate material și social sever și 159 mii persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.
Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1215 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 184 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 40 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever. Aproximativ 403 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
